Cea mai mare biserică gotică din România, ridicată de sașii Brașovului între 1383 și 1477; înăuntru, orga Buchholz din 1839 și o colecție rară de covoare anatoliene.
Piața centrală a Brașovului vechi, mărginită de case negustorești și dominată de Casa Sfatului, vechea primărie cu turn de veghe, azi Muzeul Județean de Istorie, cu Tâmpa în fundal.
Culoar de 1,1–1,35 m lățime din centrul vechi al Brașovului, atestat în secolul XVII și socotit printre cele mai înguste străzi din Europa; închis pentru reparații din noiembrie 2025.
Turn de apărare în formă de potcoavă din secolul al XV-lea, cocoțat pe o stâncă deasupra Graftului, cu una dintre cele mai bune priveliști asupra centrului vechi al Brașovului.
Turn de pază pătrat din secolul al XV-lea, cocoțat pe o stâncă în afara zidurilor de vest ale Brașovului, cu acoperiș piramidal de sticlă și o platformă de unde vezi centrul vechi și Biserica Neagră.
Biserica ortodoxă a românilor din Șcheii Brașovului, zidită din 1495 pe locul uneia de lemn, cu turnuri gotico-baroce, fresce pe fațade și mormântul lui Nicolae Titulescu în cimitirul din curte.
Fortăreață cu bastioane pe Dealul Cetății, la nord de centrul istoric, ridicată ca să apere Brașovul de pe înălțimi; interiorul e închis pentru lucrări, dar zidurile și panorama se văd de pe aleile dealului.
Mănăstire ortodoxă ctitorită de Constantin Brâncoveanu la poalele Munților Făgăraș: biserica refăcută în 1926–1946 pe vechile temelii, muzeu de icoane și o incintă brâncovenească nouă.
Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.
Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.