Cascadele din România sunt, în cea mai mare parte, cascade de munte: cad din văi suspendate glaciare în Făgăraș și Rodna, peste praguri de calcar în Apuseni și Banat sau peste trepte de roci vulcanice în Maramureș și Harghita. Cele mai înalte nu sunt neapărat cele mai spectaculoase; multe dintre cele mai fotografiate sunt cascade mici, dar cu apă tot anul, pe tuf calcaros acoperit de mușchi. Debitul depinde mult de sezon: primăvara, la topirea zăpezii, sunt în forță, iar la sfârșitul verii unele seacă aproape de tot.
Cascada Bâlea, pe Transfăgărășan, și Cascada Cailor din Munții Rodnei se numără printre cele mai înalte din țară. În Banat, Cascada Bigăr și Cascada Beușnița sunt cascade pe tuf, cu perdele de apă peste mușchi, iar în Apuseni Cascada Vălul Miresei e la capătul unui traseu ușor din Răchițele. În Bucegi, Cascada Urlătoarea se vede după o plimbare scurtă din Bușteni.
Top 100Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.
Top 100Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.
Top 100Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.
Top 100Cascadă de tuf calcaros îmbrăcată în mușchi, cu apa care se desface în zeci de șuvițe peste trepte verzi, în pădurea de fag din Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița, la o oră de mers de Lacul Ochiul Beiului.
Top 100Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.
Top 100Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.
Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.
Cascadă de vreo 15 m, despărțită de o stâncă în două șuvoaie, pe valea Nucșoarei, în nordul Parcului Național Retezat; se ajunge în 15–20 de minute de mers de la Cârnic.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.
Cădere de apă de circa 40 m pe pârâul Capra, chiar lângă Transfăgărășan, pe versantul sudic al Făgărașului, la 1.690 m; se vede de pe pod, fără niciun pas de drumeție.
Cădere de apă pe treapta de stâncă din capătul Văii Jepilor, sub Cabana Caraiman, în Bucegi; curge din plin doar primăvara târziu și la începutul verii, de unde și porecla de „cascada fantomă”.
Cădere de apă de circa 8 m peste un prag de gresie, într-un defileu împădurit al Văii Cașoca, lângă Lacul Siriu; cunoscută și ca Cascada Pruncea, se ajunge cu mașina aproape până la ea.
Cascadă de 20–30 m pe Valea Cormaia, la poalele Munților Rodnei, lângă Sângeorz-Băi; o potecă amenajată de circa 1 km, cu scări, punți și lanțuri, urcă pe lângă treptele ei.
Cascadă cu apă termală care nu îngheață niciodată, căzând peste un perete de travertin acoperit de mușchi, la un sfert de oră de mers pe jos din centrul stațiunii Geoagiu-Băi.
Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100