Canionul Șapte Scări
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.
Cascadele din România sunt, în cea mai mare parte, cascade de munte: cad din văi suspendate glaciare în Făgăraș și Rodna, peste praguri de calcar în Apuseni și Banat sau peste trepte de roci vulcanice în Maramureș și Harghita. Cele mai înalte nu sunt neapărat cele mai spectaculoase; multe dintre cele mai fotografiate sunt cascade mici, dar cu apă tot anul, pe tuf calcaros acoperit de mușchi. Debitul depinde mult de sezon: primăvara, la topirea zăpezii, sunt în forță, iar la sfârșitul verii unele seacă aproape de tot.
Cascada Bâlea, pe Transfăgărășan, și Cascada Cailor din Munții Rodnei se numără printre cele mai înalte din țară. În Banat, Cascada Bigăr și Cascada Beușnița sunt cascade pe tuf, cu perdele de apă peste mușchi, iar în Apuseni Cascada Vălul Miresei e la capătul unui traseu ușor din Răchițele. În Bucegi, Cascada Urlătoarea se vede după o plimbare scurtă din Bușteni.
27 de rezultate
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.

Cascadă de circa 15 m pe versantul estic al Bucegilor, la o oră de mers pe jos din Bușteni, pe o potecă ușoară prin pădure; cea mai vizitată cascadă din masiv și o plimbare clasică de pe Valea Prahovei.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Cascadă de tuf calcaros îmbrăcată în mușchi, cu apa care se desface în zeci de șuvițe peste trepte verzi, în pădurea de fag din Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița, la o oră de mers de Lacul Ochiul Beiului.

Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.

Șir de cinci cascade într-un canion îngust de calcar din Munții Piatra Mare, deasupra Timișului de Sus; se ajunge în circa o oră de urcuș pe traseul cu bandă albastră.

Cădere de apă de circa 8 m peste un prag de gresie, într-un defileu împădurit al Văii Cașoca, lângă Lacul Siriu; cunoscută și ca Cascada Pruncea, se ajunge cu mașina aproape până la ea.
Cascadă în mai multe trepte pe Valea Iadului, printre bolovani uriași, chiar lângă drumul dintre Stâna de Vale și Lacul Leșu; o vezi de pe o platformă metalică sau de jos, de la apă.

Cădere de apă de circa 90 m, în mai multe trepte, pe un perete de calcar din Munții Rodnei, deasupra stațiunii Borșa; se ajunge cu telescaunul și o plimbare scurtă prin pădure.

Cascadă cu apă termală care nu îngheață niciodată, căzând peste un perete de travertin acoperit de mușchi, la un sfert de oră de mers pe jos din centrul stațiunii Geoagiu-Băi.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.

Cădere de apă pe treapta de stâncă din capătul Văii Jepilor, sub Cabana Caraiman, în Bucegi; curge din plin doar primăvara târziu și la începutul verii, de unde și porecla de „cascada fantomă”.
Cascadă de 20–30 m pe Valea Cormaia, la poalele Munților Rodnei, lângă Sângeorz-Băi; o potecă amenajată de circa 1 km, cu scări, punți și lanțuri, urcă pe lângă treptele ei.

Cădere de apă de circa 30 m în Parcul Național Cozia, unde pârâul iese dintr-un tunel săpat în stâncă; se ajunge pe jos, pe un drum forestier lin prin Cheile Lotrișorului.

Șir de cascade pe travertin pe pârâul Șipote, sub abruptul Bedeleului din Munții Trascăului: ultima cade direct în Arieș, lângă DN75, iar cele de sus se ating pe o potecă tematică din Sălciua.










