Lacurile din România au origini foarte diferite, și tocmai asta le face interesante: lacuri glaciare în căldările Făgărașului și Retezatului, un lac vulcanic în Harghita, un lac de baraj natural format prin alunecare de teren la Lacul Roșu, lacuri sărate pe locul vechilor ocne, lagune și limanuri pe litoral și marile lacuri de acumulare construite pe Bistrița, Argeș și Olt în a doua jumătate a secolului XX. Majoritatea celor de munte se ating pe jos; cele de acumulare au drumuri pe mal, pensiuni și bărci.
Lacul Bâlea și Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din țară, sunt reperele turelor din Meridionali. Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, iar Lacul Roșu, cu trunchiurile lui de brazi ieșind din apă, stă la intrarea în Cheile Bicazului. Pentru vacanțe pe mal: Lacul Izvorul Muntelui pe Bistrița sau Lacul Siutghiol de lângă Mamaia.
Top 100Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.
Top 100Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.
Top 100Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.
Top 100Cel mai mare lac glaciar din România, la 2.040 m în inima Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, în circa două ore de urcuș din Poiana Pelegii.
Top 100Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.
Top 100Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.
Top 100Liman lung de circa 16 km la 40 km nord de București, între păduri, vile și debarcadere, cu o rezervație de nuferi la mijloc și Mănăstirea Snagov pe o insulă.
Top 100Lac sărat helioterm din Sovata, apărut în 1875 pe un masiv de sare: sub un strat subțire de apă dulce, apa sărată trece vara de 40 °C; în sezon funcționează un ștrand pe mal.
Lac de acumulare pe Bistrița Ardeleană, între Munții Bârgăului și Călimani, poreclit „marea de la munte”; pe malurile lui s-a dezvoltat stațiunea Colibița.
Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.
Lac carstic mic, cu apă turcoaz și limpede până la fund, alimentat de un izbuc de sub el, ascuns în pădurea de pe valea Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.
Lac de acumulare lung de peste 10 km pe valea Buzăului, între munții Siriu și Podu Calului; DN10 îl ocolește pe mal, peste viaducte, cu belvederi spre apă și spre barajul de anrocamente înalt de 122 m.
Lac de acumulare de 53 ha în Munții Semenic, la 837 m, înconjurat de molizi și fag, chiar lângă Transsemenic; vara e locul de plajă, bărci și campare al Banatului de munte.
Cel mai mare parc al Bucureștiului, pe malul lacului Herăstrău: aproape 190 de hectare cu alei de plimbare, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor și Insula Trandafirilor.
Lac de acumulare de circa 13 km pe Someșul Cald, în Munții Apuseni, la aproape 1.000 m altitudine; în verile secetoase ies din apă ruinele bisericii satului înecat Giurcuța de Jos.
Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100