
Lacul Bâlea
Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.
Lacurile din România au origini foarte diferite, și tocmai asta le face interesante: lacuri glaciare în căldările Făgărașului și Retezatului, un lac vulcanic în Harghita, un lac de baraj natural format prin alunecare de teren la Lacul Roșu, lacuri sărate pe locul vechilor ocne, lagune și limanuri pe litoral și marile lacuri de acumulare construite pe Bistrița, Argeș și Olt în a doua jumătate a secolului XX. Majoritatea celor de munte se ating pe jos; cele de acumulare au drumuri pe mal, pensiuni și bărci.
Lacul Bâlea și Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar din țară, sunt reperele turelor din Meridionali. Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, iar Lacul Roșu, cu trunchiurile lui de brazi ieșind din apă, stă la intrarea în Cheile Bicazului. Pentru vacanțe pe mal: Lacul Izvorul Muntelui pe Bistrița sau Lacul Siutghiol de lângă Mamaia.
25 de rezultate

Lac glaciar la 2.034 m, în căldarea Bâlea din Munții Făgăraș, la capătul de sus al Transfăgărășanului; se ajunge cu mașina vara și cu telecabina tot anul.

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.

Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Liman lung de circa 16 km la 40 km nord de București, între păduri, vile și debarcadere, cu o rezervație de nuferi la mijloc și Mănăstirea Snagov pe o insulă.

Lac de acumulare lung de peste 10 km pe valea Buzăului, între munții Siriu și Podu Calului; DN10 îl ocolește pe mal, peste viaducte, cu belvederi spre apă și spre barajul de anrocamente înalt de 122 m.

Lac de acumulare pe Ialomița, la 1.438 m, în inima Bucegilor, închis de un baraj de piatră înalt de 55 m și înconjurat de păduri de molid, între Cheile Tătarului și Cheile Zănoagei.

Lac de acumulare de 4 ha, la 731 m în pădurile Munților Gutâi, deasupra orașului Baia Sprie, cu alee pe mal, terasă, plajă și caiace de închiriat vara, la 18 km de Baia Mare.

Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.

Lac de acumulare pe Bistrița Ardeleană, între Munții Bârgăului și Călimani, poreclit „marea de la munte”; pe malurile lui s-a dezvoltat stațiunea Colibița.

Cel mai mare parc al Bucureștiului, pe malul lacului Herăstrău: aproape 190 de hectare cu alei de plimbare, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor și Insula Trandafirilor.

Stațiune balneară din Bărăgan, pe malul lacului Amara, căutată de mai bine de un secol pentru nămolul sapropelic folosit în tratarea reumatismului. Are baze de tratament în hoteluri, plaje pe lac și un parc dendrologic.

Lac de acumulare de circa 13 km pe Someșul Cald, în Munții Apuseni, la aproape 1.000 m altitudine; în verile secetoase ies din apă ruinele bisericii satului înecat Giurcuța de Jos.

Lac de acumulare lung de aproape 9 km pe Someșul Cald, la circa 30 km de Cluj-Napoca, cu versanți împăduriți, un baraj în arc de 97 m și ieșiri pe apă cu vela sau caiacul.














