Munți și trasee

Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.

Cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de circa 60 m pe pragul de jos al căldării Bâlea, în Munții Făgăraș; o oră de urcat pe jos de la cabana Bâlea Cascadă, pe Transfăgărășan.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Stâncă de conglomerat înaltă de 8 m, sculptată de vânt, ger și ploaie, care din anumite unghiuri seamănă cu un cap uman; stă pe platoul Bucegilor, la 2.216 m, lângă Babele.

Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.

Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.

Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.

Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.