Carstul românesc e concentrat în Munții Apuseni, în Banat, în munții Olteniei și în câteva masive din Carpații Meridionali. Peșterile din România amenajate pentru public au trasee iluminate, scări și ghizi; cele neamenajate se vizitează doar cu echipament și însoțitor. Câteva adăpostesc ghețari subterani, altele oase de urs de peșteră, iar unora li s-a prăbușit tavanul și s-au transformat în poduri naturale sau chei. Temperatura rămâne scăzută tot anul, așa că o haină în plus e utilă și vara.
În Crișana, Peștera Urșilor de la Chișcău e probabil cea mai cunoscută peșteră amenajată din Apuseni, iar Cetățile Ponorului sunt unul dintre cele mai mari complexe carstice din țară. În Alba, Peștera Ghețarul de la Scărișoara adăpostește un ghețar subteran printre cele mai mari din Europa. Peștera Muierilor din Oltenia a fost prima peșteră electrificată din România, Peștera Comarnic e în Banat, iar Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele este un pod natural peste care trece drumul.
Top 100Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.
Top 100Peșteră mică și ușor de vizitat pe culoarul Rucăr–Bran, în Parcul Național Piatra Craiului: o galerie uscată, săpată de pârâul Dâmbovicioara, cu circa 250 m amenajați și iluminați.
Top 100Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.
Top 100Peșteră în Munții Apuseni care adăpostește unul dintre cele mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.
Top 100Peșteră pe patru niveluri în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.
Top 100Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.
Top 100Peșteră săpată în peretele Cheilor Ialomiței, în inima Bucegilor, la 1.660 m, cu o mănăstire lipită de gura ei și 480 m de galerii iluminate, până la Sala Urșilor și „La Altar”.
Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.
Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.
Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.
Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.
Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100