
Peștera Comarnic
Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.
47 de rezultate

Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.

Labirint de galerii de aproape 4 km, săpat în calcarul de sub platoul comunei Limanu, aproape de Mangalia; monument al naturii și adăpost de lilieci, nu o peșteră amenajată pentru turiști.

Fosta galerie a unei mine de sulf de pe Muntele Puturosu, lungă de 14 m, din care iese gaz postvulcanic: pereții sunt îmbrăcați în sulf galben, iar bolta e zidită în piatră de la 1892.

Peșteră din peretele de calcar al Dealului Casian, deasupra văii Casimcei, în Dobrogea; se urcă la ea pe o scară metalică, iar mănăstirea din apropiere o folosește ca loc de rugăciune.

Rezervație speologică din Munții Giurgeului, cu peste 1.000 m de galerii pe patru niveluri, vizitabilă doar cu ghid, pe un traseu cu lanterne, printre stalactite, coloane și cristale de aragonit.

Peșteră cu un portal de peste 30 m deschis spre Crișul Repede, în care se intră pe un pod suspendat și unde au trăit oameni încă din neolitic.

Rezervație speologică în Munții Retezat, deasupra Văii Scorotei, cu portal de 6 × 8 m, sală de intrare de 50 m, horn și puț adânc; peșteră verticală, închisă vizitării turistice.

Schit de călugări ascuns între stâncile munților Neamțului, cu o biserică de lemn din 1813 și peștera în care s-a nevoit Sfânta Teodora de la Sihla.
Peșteră naturală de 162 m în satul Peștera din comuna Moieciu, monument al naturii cu colonii de lilieci și urme de locuire din paleolitic, la câteva minute de mers pe jos din sat.
Peșteră din Munții Bihorului, descoperită în 1984, cu săli bogat împodobite cu formațiuni de calcit; rezervație de clasa A, închisă cu lacăte și deschisă doar cercetării științifice.

Cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, cu peste 1,6 km de galerii care străbat Ciucaru Mare; se intră din Cheile Ponicovei, de la DN 57, sau dinspre Dunăre, cu barca.

Peșteră sălbatică de circa 390 m în calcarele Postăvarului, la câțiva kilometri de Râșnov, decorată cu concrețiuni și vizitată doar cu un ghid sau speolog, cu echipament de explorare.
Una dintre cele mai lungi peșteri din România, cu peste 20 km de galerii pe patru niveluri, în Platoul Mehedinți; interiorul e arie protejată, fără circuit turistic, dar portalul Gura Prosacului se vede de pe o potecă.

Grotă largă, deschisă chiar deasupra Dunării în Cazanele Mari, cu ziduri de fortificație de la romani până la austrieci; se ajunge doar cu barca, de la Dubova sau Eșelnița.

Peșteră-tunel de pe Platoul Padiș, cu portal de circa 15 m și 260 m de traseu subteran pe care pârâul Rădeasa îl străbate printre blocuri, hornuri și un canion îngust. Se traversează pe jos, în apă.











