Obiective în București

Cea mai grea clădire din lume, ridicată de Ceaușescu în anii '80 pe Dealul Spirii; turul ghidat trece prin săli de protocol îmbrăcate în marmură, cu candelabre de cristal de câteva tone.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Reședința în care Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit din 1965 până în 1989, cu interioarele de lux păstrate aproape neschimbate, piscina cu mozaic și cinematograful privat, vizitabilă doar în tururi cu ghid.

Fosta reședință a regilor României din Piața Revoluției, azi Muzeul Național de Artă al României: Sala Tronului, Scara Voievozilor și cea mai mare colecție de artă românească și europeană din țară.

Monumentul interbelic de 27 m de la capătul Șoselei Kiseleff, ridicat în memoria Marii Uniri, cu 292 de trepte spre o terasă cu priveliște asupra nordului Bucureștiului.

Sala de concerte din centrul Bucureștiului, ridicată în 1886–1888 și plătită în bună parte din subscripție publică: coloane ionice la exterior, o frescă de peste 70 m cu istoria românilor în interior.

Grădina zoologică a Capitalei, deschisă din 1959 în Pădurea Băneasa, cu tigri, lei, urși, lupi, zebre, maimuțe și peste 150 de specii pe aproape 6 hectare.

Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.

Muzeul din clădirea neoromânească de pe Șoseaua Kiseleff, desemnat Muzeul European al Anului în 1996, păstrează peste 100.000 de obiecte de artă și civilizație țărănească.

Muzeul de pe Șoseaua Kiseleff strânge dioramele din 1907, scheletul de Deinotherium și peste 2 milioane de piese de zoologie, paleontologie și mineralogie, într-o clădire inaugurată în 1908.