Parcuri și grădini

Reședința de vară neoromânească a „Nababului” Gheorghe Grigore Cantacuzino, cu sala de bal plină de blazoane, terasă cu vedere la Bucegi și decorul Academiei Nevermore din serialul Wednesday.

Castel eclectic cu turnuri și șanț de apă, refăcut în 1894–1896 de familia Károlyi în mijlocul unui parc dendrologic vechi de trei secole; înăuntru, interioare de epocă, figuri de ceară și trofee africane.

Palat neogotic ridicat de George și Maria Sturdza între 1880 și 1904, cu fațade acoperite de steme și dantelării de piatră, într-un parc vechi cu iazuri; redeschis în 2026 după o restaurare amplă.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Cel mai vechi parc public din București, amenajat din 1847 în stil peisager în jurul unui lac, cu alei umbrite, Rotonda Scriitorilor și colțuri de piatră în stil romantic, chiar în centrul orașului.

Grădină privată în stil italian, la Banpotoc, lângă Deva: aleile de travertin, gardurile vii tăiate geometric, fântânile și vasele aduse din Italia pe aproape 3,5 hectare, deschise publicului din 2018.

Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.

Parc romantic de aproape 100 de hectare, proiectat de francezul Édouard Redont și inaugurat în 1903, cu lac, pod suspendat, Castelul Fermecat și grădina zoologică, în sudul Craiovei.

Cel mai mare parc al Bucureștiului, pe malul lacului Herăstrău: aproape 190 de hectare cu alei de plimbare, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor și Insula Trandafirilor.

Rozariul istoric al Timișoarei, amenajat în 1929–1934: rondouri de trandafiri tăiate în gard viu, pergole albe de lemn și un teatru de vară în aer liber, într-un parc de aproape patru hectare.