Obiective în Banat

Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.

Cea mai veche stațiune balneară din România, atestată din anul 153, pe Valea Cernei: izvoare sulfuroase fierbinți, un centru istoric habsburgic în piața cu statuia lui Hercule și cădițe termale gratuite pe malul râului.

Cascadă de tuf calcaros îmbrăcată în mușchi, cu apa care se desface în zeci de șuvițe peste trepte verzi, în pădurea de fag din Parcul Național Cheile Nerei–Beușnița, la o oră de mers de Lacul Ochiul Beiului.

Drumul județean DJ582 traversează Munții Semenic pe 58 km, din Reșița prin Văliug și Pasul Prislop până la Slatina-Timiș, pe lângă lacuri de munte, pășuni și satele Gărâna și Brebu Nou.

Cea mai mare bucată păstrată din cetatea bastionară a Timișoarei, ridicată de austrieci în anii 1730 și restaurată cu fonduri europene, azi sediul Muzeului Național al Banatului.

Cascadă în două trepte de circa 50 m din Munții Cernei, cu cea mai lungă cădere liberă din România (~40 m), deasupra lacului Prisaca; se ajunge pe o potecă abruptă de 1,5 km de pe Valea Cernei, lângă Băile Herculane.

DN67D leagă Baia de Aramă de Băile Herculane în circa 65 km: urcă în Șaua Arșasca, la ~900 m, și coboară pe Valea Cernei, printre pereți de calcar, prin Parcul Național Domogled–Valea Cernei.

Lac carstic mic, cu apă turcoaz și limpede până la fund, alimentat de un izbuc de sub el, ascuns în pădurea de pe valea Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Lac de acumulare de 53 ha în Munții Semenic, la 837 m, înconjurat de molizi și fag, chiar lângă Transsemenic; vara e locul de plajă, bărci și campare al Banatului de munte.

Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.

Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.

Muzeu etnografic în aer liber, pe ~17 hectare la marginea Pădurii Verzi: case și anexe din satele Banatului, biserică de lemn, școală și un „Drum al etniilor”, într-un sat adunat laolaltă.

Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.

Cea mai veche piață a Timișoarei, cu aproximativ 150 pe 110 metri, amenajată în stil baroc în jurul Domului romano-catolic, al Catedralei Sârbe și al Coloanei Ciumei, între case colorate din secolele XVIII–XX.

Esplanada pietonală a Timișoarei, între Opera din Palatul Culturii și Catedrala Mitropolitană, flancată de palatele de pe Corso și locul unde Timișoara a fost declarată primul oraș liber în decembrie 1989.