
Catedrala Ortodoxă Sârbă „Înălțarea Domnului”
Biserica barocă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Piața Unirii, ridicată între 1744 și 1748, cu două turnuri cu ceasuri și un iconostas sculptat în lemn și aurit.
Timișul e județul de câmpie al Banatului, cu Timișoara, cel mai mare oraș al regiunii, drept reședință. Orașul, Capitală Europeană a Culturii în 2023, are piețe baroce — Unirii, Libertății, Victoriei —, cartiere Secession și bastionul vechii cetăți habsburgice. Împrejur, câmpia e străbătută de Timiș și Bega, cu sate șvăbești și sârbești, podgoria Recaș și stațiunea balneară Buziaș; Lugoj e al doilea oraș al județului. Ce poți vizita în Timiș ține mai ales de oraș; pentru munte, vezi restul Banatului, în Caraș-Severin.
29 de rezultate

Biserica barocă a Episcopiei Ortodoxe Sârbe din Piața Unirii, ridicată între 1744 și 1748, cu două turnuri cu ceasuri și un iconostas sculptat în lemn și aurit.

Catedrala ortodoxă a Banatului, ridicată între 1936 și 1946 în stil neomoldovenesc, cu turla principală de peste 80 m, acoperișuri de țiglă smălțuită și un muzeu de artă veche în subsol.

Cea mai veche clădire din Timișoara, reședință regală în Evul Mediu și sediu istoric al Muzeului Banatului; închis pentru restaurare, se vede doar din exterior.

Muzeu etnografic în aer liber, pe ~17 hectare la marginea Pădurii Verzi: case și anexe din satele Banatului, biserică de lemn, școală și un „Drum al etniilor”, într-un sat adunat laolaltă.

Cea mai veche piață a Timișoarei, cu aproximativ 150 pe 110 metri, amenajată în stil baroc în jurul Domului romano-catolic, al Catedralei Sârbe și al Coloanei Ciumei, între case colorate din secolele XVIII–XX.

Cea mai mare bucată păstrată din cetatea bastionară a Timișoarei, ridicată de austrieci în anii 1730 și restaurată cu fonduri europene, azi sediul Muzeului Național al Banatului.

Castel neoclasic început în 1864, cu turn de inspirație medievală și 99 de încăperi, în centrul orașului; găzduiește Casa de Cultură și Expoziția Memorială „Béla Bartók”.

Parc de agrement pentru familii în satul Murani, lângă Timișoara: arbori seculari, fermă cu animale, locuri de joacă și activități în aer liber pe un domeniu cu conac istoric.

Lac de acumulare în nord-vestul munților Poiana Ruscă, la circa 33 km de Lugoj, cu un baraj de anrocamente și cabane risipite pe maluri; apa lui ajunge și la Timișoara.

Parcul dendrologic de lângă fosta cetate a Timișoarei, amenajat între 1986 și 1990 pe un plan din 1966: peste 8 hectare cu arbori rari, grădină japoneză, colecție de trandafiri și un fragment de zid al cetății.

Piața centrală a Fabricului, cartierul istoric al Timișoarei, proiectată în anii 1740 ca replică mai mică a Pieței Unirii, cu o biserică sârbească barocă, un obelisc din 1774 și palate din jurul anului 1900.

Sinagogă eclectică cu elemente maure, ridicată în 1863–1865 după planurile vienezului Carl Schumann, cu două turnuri cu cupole și fațadă din cărămidă în două culori; redeschisă în 2022.

Sinagogă eclectică din cărămidă aparentă, cu cupolă centrală și rozetă pe fațadă, proiectată de Lipót Baumhorn și inaugurată în 1899; astăzi, monument în așteptarea restaurării.

Stațiune balneară din Banat, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă, un parc monument istoric de peste 20 ha și o colonadă de lemn lungă de circa 500 m.

Clădirea din Piața Victoriei, inaugurată în 1875 după planurile firmei Fellner & Helmer și refăcută de Duiliu Marcu, cu fațada de travertin; aici funcționează patru instituții de spectacol.














