Biserica ortodoxă a românilor din Șcheii Brașovului, zidită din 1495 pe locul uneia de lemn, cu turnuri gotico-baroce, fresce pe fațade și mormântul lui Nicolae Titulescu în cimitirul din curte.
Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1495, refăcută în secolul al XVIII-lea: catedrala Episcopiei Hușilor, cu pisania voievodală păstrată și o incintă istorică.
Catedrala ortodoxă a Banatului, ridicată între 1936 și 1946 în stil neomoldovenesc, cu turla principală de peste 80 m, acoperișuri de țiglă smălțuită și un muzeu de artă veche în subsol.
Catedrala „Înălțarea Domnului”, refăcută în stil neoclasic între 1830 și 1837: un portic cu șase coloane corintice și două turnuri domină Piața Libertății, iar înăuntru e mormântul unui episcop martir.
Catedrala Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, ridicată între 1869 și 1898 în centrul orașului: biserică de cărămidă cu trei turle, pictată în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino, monument istoric.
Parc arheologic amenajat pe locul curților domnești ale Moldovei din Vaslui, cu Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1490, în centrul orașului.
Catedrala barocă a episcopiei catolice din Timișoara, ridicată între 1736 și 1774 în Piața Unirii; restaurată din fonduri europene și redeschisă în aprilie 2023, cu cripta episcopilor sub altar.
Fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, ridicată în 1514–1522 în centrul Sucevei, cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou; biserica „Sf. Gheorghe” e monument UNESCO.
Mănăstire ortodoxă ctitorită de Constantin Brâncoveanu la poalele Munților Făgăraș: biserica refăcută în 1926–1946 pe vechile temelii, muzeu de icoane și o incintă brâncovenească nouă.
Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.
Ctitorie a domnitorului Gheorghe Ștefan din 1655–1657: biserică din piatră de talie, în interiorul unei incinte întărite cu turnuri, aproape de Onești; în prezent biserică de parohie.
Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.
Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.
Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.
Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.