
Mănăstirea Căluiu
Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.

Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.

Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.

Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.

Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.

Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, ridicată de Ștefan cel Mare în 1487: cea mai veche ctitorie a lui păstrată, cu fresca „Cavalcada Sfintei Cruci”; monument UNESCO lângă Suceava.

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, la 20 km de București: biserica de cărămidă din 1642–1646, cu fresce originale din 1649 în pronaos, păstrate doar aici și la Arnota.

Biserica Sfântul Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare în 1496: cea mai veche biserică din Botoșani, din cărămidă roșie netencuită, cu o clopotniță de piatră din aceeași vreme.

Ctitoria lui Petru Rareș din 1530 și necropola familiei lui, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată în frescă și o incintă de cetate; monument UNESCO, lângă Dolhasca.

Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.










