Catedrala Națională a României, pe Dealul Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului: o biserică neobizantină de 127 m, cu altarul sfințit în 2018, pictura sfințită în 2025 și vizitare doar în perioade anunțate.
Ctitorie din 1648 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, monument istoric de interes național, în satul care și-a luat numele de la o veche mănăstire: biserică de cărămidă cu turlă octogonală și pictură interioară.
Biserica ridicată între 1863 și 1872 de comunitatea elenă din Brăila, după planurile arhitectului Avraam Ioanidis: clădire bizantină cu turn-clopotniță, pictură de Tattarescu și Liochis și celebrul Izvor al Tămăduirii.
Catedrala Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, ridicată între 1869 și 1898 în centrul orașului: biserică de cărămidă cu trei turle, pictată în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino, monument istoric.
Biserica mare din centrul orașului, ridicată între 1900 și 1905 la propunerea regelui Carol I după planurile lui André Lecomte du Noüy, cu trei turle și pictură în stil neobizantin; monument istoric de clasa A.
Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.
Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.
Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, la 20 km de București: biserica de cărămidă din 1642–1646, cu fresce originale din 1649 în pronaos, păstrate doar aici și la Arnota.
Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.
Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.