
Transfăgărășan
Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.
Argeșul urcă din câmpia Piteștiului până pe creasta Făgărașului, unde se află Moldoveanu, cel mai înalt vârf din România. Între ele stau dealurile Muscelului, cu livezi și sate răsfirate, și două orașe care au fost capitale ale Țării Românești: Câmpulung și Curtea de Argeș, cu mănăstirea lui Neagoe Basarab, devenită necropolă a regilor. Reședința de județ e Pitești, oraș industrial, cunoscut pentru uzina Dacia. Dacă te întrebi ce poți vizita în județul Argeș, răspunsul e mai ales în nord, pe valea Argeșului și în munți.
Transfăgărășanul pornește de lângă Curtea de Argeș, trece pe sub Cetatea Poenari, cetatea lui Vlad Țepeș la care urci pe 1.480 de trepte, se strecoară pe malul Lacului Vidraru și urcă în serpentine spre Bâlea. Pe drum, de la Cascada Capra și de la lacul cu același nume pleacă trasee spre creastă. Mai la est, în culoarul Rucăr–Bran, Peștera Dâmbovicioara se vizitează ușor, chiar și cu copii.
20 de rezultate

Drumul DN7C traversează Munții Făgăraș pe 151 km, de la barajul Vidraru până la lacul glaciar Bâlea, la 2.042 m, și coboară apoi în serpentine spre Transilvania.

Cetatea lui Vlad Țepeș, numită adesea și castelul Poenari, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.

Lac de acumulare de peste 10 km pe Argeș, închis de barajul în arc Vidraru, înalt de 166 m; pe coronament trece Transfăgărășanul, iar deasupra veghează statuia lui Prometeu.

Ctitoria lui Neagoe Basarab din 1515–1517, cu turlele răsucite și dantela de piatră din legenda Meșterului Manole, și necropola regală a României, de la Carol I la Mihai I.

Cel mai înalt vârf din România (2.544 m), în Munții Făgăraș, legat de Viștea Mare printr-o creastă îngustă. Se urcă pe trasee lungi, din Valea Rea, Valea Sâmbetei sau Valea Viștei.

Ctitoria lui Basarab I din Curtea de Argeș, cu fresce din secolul al XIV-lea, înconjurată de ruinele curții domnești a Țării Românești.

Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.

Peșteră mică și ușor de vizitat pe culoarul Rucăr–Bran, în Parcul Național Piatra Craiului: o galerie uscată, săpată de pârâul Dâmbovicioara, cu circa 250 m amenajați și iluminați.

Cădere de apă de circa 40 m pe pârâul Capra, chiar lângă Transfăgărășan, pe versantul sudic al Făgărașului, la 1.690 m; se vede de pe pod, fără niciun pas de drumeție.

Fosta închisoare din Pitești, unde în 1949–1951 studenții deținuți politic au fost supuși „reeducării” prin tortură, azi muzeu memorial privat; pe Lista indicativă UNESCO din 2024.

Conacul boierilor Golescu, ridicat în 1640 lângă Pitești, și un muzeu în aer liber cu peste 30 de gospodării din podgoriile și livezile țării, pe 10 hectare.
Cădere de apă de aproape 100 m, în trei trepte, pe versantul Văii Rele din Munții Făgăraș, sub Vârful Moldoveanu; se vede de la Stâna lui Burnei, capătul drumului forestier din Slatina.

Castrul Jidova (Jidava), la intrarea în Câmpulung, singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus, cu ziduri, turnuri refăcute, hipocaust și muzeu de sit; parte din situl UNESCO al frontierei romane din Dacia.

Biserică de lemn din 1742, din bârne de stejar, cu pridvor larg și clopotniță deschisă, cu pictură murală de rai și iad în pridvor, într-un sat din comuna Coșești.

Biserică de lemn strămutată de două ori, cu turn-clopotniță înalt și pictură țărănească, în curtea Schitului Dragoslavele, pe dealul de la nord de sat.













