137 de rezultate
Parc arheologic amenajat pe locul curților domnești ale Moldovei din Vaslui, cu Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1490, în centrul orașului.
Catedrala barocă a episcopiei catolice din Timișoara, ridicată între 1736 și 1774 în Piața Unirii; restaurată din fonduri europene și redeschisă în aprilie 2023, cu cripta episcopilor sub altar.
Una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din țară, ridicată în 1641–1643 pe valea Agapiei, cu biserica pictată în interior de tânărul Nicolae Grigorescu în 1858–1861.
Mănăstire de maici de pe Valea Izei, ridicată din 1993 în lemn de stejar și piatră de râu, în stilul bisericilor maramureșene: o incintă cu biserică de ~57 m, clopotniță, stăreție și grădini.
Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.
Ctitorie a domnitorului Gheorghe Ștefan din 1655–1657: biserică din piatră de talie, în interiorul unei incinte întărite cu turnuri, aproape de Onești; în prezent biserică de parohie.
Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.
Ruinele singurei abații cisterciene păstrate în România, ridicată în jurul anului 1200 în stil gotic timpuriu, cu corul transformat în biserică evanghelică.
Mănăstire-cetate de câmpie, ctitorită de Vlad Țepeș în 1461 și refăcută de Radu Șerban în 1588, cu ziduri groase, foișor brâncovenesc și o biserică Sf. Nicolae, la marginea bălții Comana.
Mănăstire din 1535, ctitorită de marele vistiernic Mateiaș, cu biserica Sfântul Nicolae în plan treflat, clopotniță din secolul al XVIII-lea și casa egumenească transformată în muzeu.
Ctitoria lui Mircea cel Bătrân de pe malul Oltului, sfințită în 1388: biserica Sfânta Treime, cu fațade de piatră și cărămidă, pridvor brâncovenesc și mormântul voievodului în pronaos.
Ctitoria lui Neagoe Basarab din 1515–1517, cu turlele răsucite și dantela de piatră din legenda Meșterului Manole, și necropola regală a României, de la Carol I la Mihai I.
Ctitoria mitropolitului Anastasie Crimca (1602–1609), la 12 km de Suceava: o biserică de piatră neobișnuit de înaltă și îngustă, închisă între ziduri de cetate, cu un muzeu de manuscrise și broderii vechi.
Cea mai mare ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, cunoscută oficial ca Mănăstirea Hurezi: ansamblul-model al stilului brâncovenesc, ridicat în 1690–1693 și monument UNESCO din 1993.
Ctitoria lui Petru Rareș din 1532, cu biserica pictată în exterior în tonuri de galben și albastru și celebra frescă a Asediului Constantinopolului; monument UNESCO din Bucovina.
