Mănăstiri și biserici

Cel mai vechi și mai mare așezământ monahal al Moldovei, atestat din 1407, cu biserica Înălțarea Domnului ridicată de Ștefan cel Mare și sfințită în 1497.

Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, ridicată de Ștefan cel Mare în 1487: cea mai veche ctitorie a lui păstrată, cu fresca „Cavalcada Sfintei Cruci”; monument UNESCO lângă Suceava.

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, la 20 km de București: biserica de cărămidă din 1642–1646, cu fresce originale din 1649 în pronaos, păstrate doar aici și la Arnota.

Biserica Sfântul Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare în 1496: cea mai veche biserică din Botoșani, din cărămidă roșie netencuită, cu o clopotniță de piatră din aceeași vreme.

Mănăstire de maici din Țara Hațegului, cu o biserică de piatră refăcută în 1564 și mormântul Sfântului Arsenie de la Prislop (părintele Arsenie Boca), unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaj din România.

Ctitoria lui Petru Rareș din 1530 și necropola familiei lui, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată în frescă și o incintă de cetate; monument UNESCO, lângă Dolhasca.

Mică biserică de piatră ridicată de Ștefan cel Mare în 1496, la douăzeci de ani după bătălia de la Valea Albă, pe locul unde au căzut oștenii moldoveni; azi, mănăstire de maici.

Ctitorie a lui Petru Rareș din 1542, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată și pe dinafară, închisă de ziduri de piatră cu turn; restaurată prin PNRR și recepționată în mai 2026.

Ctitoria lui Vasile Lupu din 1639, în centrul Iașului, cu fațade acoperite de sculpturi în piatră ca o dantelă; aici se află mormintele lui Cuza și Cantemir.

Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.

Mănăstirea ridicată de spătarul Mihail Cantacuzino în 1690–1695, care a dat numele orașului: biserica veche cu frescele lui Pârvu Mutu, biserica mare refăcută pentru Carol I și muzeul cu Biblia de la București.

Mănăstire fortificată ridicată de Alexandru Lăpușneanu în anii 1550, cu zid de incintă și turnuri, necropolă domnească a Moldovei și azi mănăstire de maici.

Biserica Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ctitorie a lui Ștefan Tomșa al II-lea din 1612–1622, una dintre cele mai înalte din nordul Moldovei, înconjurată de ziduri de incintă cu turnuri.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.