Bisericile sunt cele mai răspândite obiective din România și fiecare regiune are un tip al ei: Maramureșul a păstrat bisericile de lemn cu turnuri înalte, opt dintre ele în patrimoniul UNESCO; sudul Transilvaniei are bisericile fortificate ale sașilor, cu ziduri și turnuri în jurul lăcașului, iar Ținutul Secuiesc bisericile cu tavane casetate pictate; Oltenia are sute de biserici mici de lemn din secolele XVIII–XIX; orașele mari au catedralele ortodoxe și catolice și bisericile gotice ale centrului istoric. Intră aici și bisericile fortificate, catedralele, sinagogile și moscheile; mănăstirile, cu obștile și incintele lor, au o categorie a lor, Mănăstiri. Cele mai multe biserici sunt deschise la orele slujbelor; la cele din sate, cheia e adesea la un vecin sau la paroh.
Biserica Neagră din Brașov e cea mai mare biserică gotică dintre Viena și Istanbul, iar Biserica fortificată din Biertan și Biserica fortificată din Viscri sunt cele mai vizitate dintre cele săsești. În Maramureș, Biserica de lemn din Bârsana și Biserica de lemn din Șurdești sunt un bun început, iar în Țara Hațegului Biserica Sfântul Nicolae din Densuș, ridicată din pietre romane, e printre cele mai vechi din țară. La București, Catedrala Mântuirii Neamului e una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume.
101 rezultate
Top 20Biserica săsească de pe dealul din mijlocul satului, apărată de trei rânduri de ziduri și turnuri; înăuntru, cel mai mare altar poliptic din România și o ușă cu o broască din 1515.
Top 100Cea mai veche și cea mai lungă catedrală din România, romanică și gotică, în inima Cetății Alba Carolina; aici se află mormântul lui Iancu de Hunedoara și prima capelă renascentistă din Transilvania.
Top 100Catedrala ortodoxă din Cetatea Alba Carolina, ridicată în 1921–1922 pentru încoronarea lui Ferdinand și a Mariei ca regi ai României Mari, cu clopotnița de 58 m și portretele regale pictate în frescă.
Top 100Reședința unui greav din secolul al XIII-lea, cumpărată în 1430 de sașii din sat și transformată în cetate țărănească: un donjon romanic, două inele de ziduri și o capelă, într-o vale de lângă Sebeș.
Top 100Biserica săsească gotică de lângă DN13, cu un turn-clopotniță copiat după Turnul cu Ceas din Sighișoara; pe dealul de deasupra satului se văd zidurile unei cetăți țărănești din secolul al XIV-lea.
Top 100Singura biserică secuiască și unitariană din situl UNESCO al bisericilor fortificate: o biserică gotică cu fresce din 1419 cu legenda Sfântului Ladislau, în a cărei cetate sătenii își țin și azi slănina.
Top 100Una dintre cele mai mari biserici fortificate săsești: o biserică gotică în plan de cruce, înconjurată de un zid oval cu peste 270 de cămări de refugiu, urcate pe galerii de lemn.
Top 100Biserica săsească dintr-o vale cu vii de lângă Mediaș, cu corul transformat în turn de apărare, un zid oval aproape intact și o hersă de fier și lemn păstrată de secole.
Top 100O biserică mică și albă pe dealul de deasupra satului, crescută dintr-o capelă romanică din secolul al XII-lea și înconjurată de ziduri, turnuri și galerii pentru grâne, într-un sat săsesc păstrat aproape intact.
Biserică gotică din secolul al XIV-lea, ridicată de familia nobiliară Apafi, cu cel mai amplu ansamblu de fresce gotice din Transilvania și un altar poliptic rămas pe locul lui de peste cinci secole.
Catedrala Națională a României, pe Dealul Arsenalului, lângă Palatul Parlamentului: o biserică neobizantină de 127 m, cu altarul sfințit în 2018, pictura sfințită în 2025 și vizitare doar în perioade anunțate.
Biserică gotică și barocă de pe un deal stâncos din Ținutul Ciucului, înconjurată de un zid de apărare cu turn; în interior se păstrează o cristelniță gotică din secolul al XV-lea.
Cea mai mare biserică gotică din România, ridicată de sașii Brașovului între 1383 și 1477; înăuntru, orga Buchholz din 1839 și o colecție rară de covoare anatoliene.
Biserica „Nașterea Maicii Domnului” de pe dealul pietros al Ieudului, ridicată în anii 1611–1621, pictată pe dinăuntru de Alexandru Ponehalschi și locul unde a fost găsit Codicele de la Ieud. Monument UNESCO.
O bazilică romanică de la cumpăna secolelor XII–XIII, rămasă aproape neschimbată, pe vârful stâncos al dealului Sfântul Mihail, înconjurată de un zid de incintă și cu priveliște spre Munții Făgăraș.
Top 20Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100Top 100
