Mănăstirile sunt locurile unde s-a păstrat cel mai bine arta medievală românească: ctitorii domnești și boierești din secolele XIV–XVIII, cu biserici pictate, incinte de cetate, muzee de icoane și broderii și morminte de voievozi. Cele mai căutate sunt mănăstirile pictate ale Bucovinei, ridicate sub Ștefan cel Mare și Petru Rareș și înscrise în patrimoniul UNESCO; ținutul Neamțului adună cele mai mari obști de călugări și de maici din țară, Oltenia are ctitoriile brâncovenești, iar Transilvania locurile de pelerinaj de la Nicula și Prislop. Aproape toate sunt mănăstiri în funcțiune: se intră cu ținută decentă și în liniște, iar la unele se poate rămâne peste noapte, la casa de oaspeți. Bisericile parohiale, catedralele, bisericile de lemn și cele fortificate sunt la Biserici.
În Bucovina, Mănăstirea Voroneț, Mănăstirea Sucevița și Mănăstirea Putna, cu mormântul lui Ștefan cel Mare, se vizitează într-o singură zi. În Moldova, Mănăstirea Neamț și Mănăstirea Agapia sunt la câțiva kilometri una de alta. Oltenia aduce Mănăstirea Horezu, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, iar Țara Hațegului Mănăstirea Prislop, cu mormântul lui Arsenie Boca.
51 de rezultate
Top 20Biserica ctitorită de Ștefan cel Mare în 1488, pictată pe dinafară cu Judecata de Apoi pe fond de „albastru de Voroneț”; monument UNESCO, lângă Gura Humorului.
Mănăstire-cetate a Movileștilor, ridicată în anii 1580 între dealurile Bucovinei, cu biserica pictată aproape în întregime și celebra „Scară a virtuților”; monument UNESCO.
Fosta catedrală mitropolitană a Moldovei, ridicată în 1514–1522 în centrul Sucevei, cu moaștele Sfântului Ioan cel Nou; biserica „Sf. Gheorghe” e monument UNESCO.
Mănăstire ortodoxă ctitorită de Constantin Brâncoveanu la poalele Munților Făgăraș: biserica refăcută în 1926–1946 pe vechile temelii, muzeu de icoane și o incintă brâncovenească nouă.
Biserica ridicată în 1530 de logofătul Toader Bubuiog, sub Petru Rareș, pictată pe dinafară în tonuri de roșu, cu pridvor deschis și turnul lui Vasile Lupu; monument UNESCO.
Cea mai mare biserică barocă de pelerinaj din vestul României, cu turnuri de 67 de metri deasupra Mureșului, o icoană făcătoare de minuni și coridoare pline de tablouri votive.
Ctitoria lui Ștefan cel Mare din 1466–1469, locul mormântului său, cu Turnul tezaur din 1481 și un muzeu cu una dintre cele mai bogate colecții de broderii medievale.
Mănăstire de călugări din sudul Iașilor, întemeiată în jurul anului 1727, cu ruinele bisericii „Vovidenia” bombardate în război și o biserică nouă, din chirpici, în funcțiune.
Una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din țară, ridicată în 1641–1643 pe valea Agapiei, cu biserica pictată în interior de tânărul Nicolae Grigorescu în 1858–1861.
Mănăstire de maici de pe Valea Izei, ridicată din 1993 în lemn de stejar și piatră de râu, în stilul bisericilor maramureșene: o incintă cu biserică de ~57 m, clopotniță, stăreție și grădini.
În centrul Rădăuțiului, biserica Sfântul Nicolae, ctitorită de Bogdan I în jurul anului 1360, e cea mai veche biserică de piatră păstrată în Moldova și locul de veci al primilor voievozi moldoveni.
Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.
Ctitorie a domnitorului Gheorghe Ștefan din 1655–1657: biserică din piatră de talie, în interiorul unei incinte întărite cu turnuri, aproape de Onești; în prezent biserică de parohie.
Ctitorie a boierilor Buzești din secolul al XVI-lea, ascunsă într-o vale din Olt: biserică cu pictură votivă a lui Mihai Viteazul, mormintele Buzeștilor și zid de incintă din cărămidă.
Mănăstire de călugări ridicată pe două insule din Lacul Cernica, la marginea Bucureștiului: lavra Sfântului Calinic, cu două biserici mari, un muzeu și cimitirul unor personalități ale culturii române.
Top 20
