Mănăstirea Bistrița (Vâlcea)

Despre Mănăstirea Bistrița (Vâlcea)

Mănăstirea Bistrița, ctitorie a boierilor Craiovești, se află în satul Bistrița din comuna Costești, la intrarea în Cheile Bistriței. A fost zidită în jurul anului 1490, iar prima ei atestare scrisă e hrisovul lui Vlad Călugărul din 16 martie 1494. Distrusă în 1509 de Mihnea cel Rău, a fost refăcută în 1515–1519 de banul Barbu Craiovescu, cu sprijinul lui Neagoe Basarab. Tot Barbu Craiovescu a adus de la Constantinopol moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, cea mai de preț comoară a lăcașului.

A fost și un important loc de cultură: aici s-a așezat prima tiparniță din Țara Românească, a ieromonahului Macarie, iar egumenul Eftimie a redactat în 1573 Zapisul, primul act mănăstiresc scris în limba română. Biserica mare de azi, în stil neogotic, a fost ridicată în 1846–1855, după cutremurul din 1838, și sfințită la 15 august 1855, cu hramul Adormirii Maicii Domnului; pictura i-a fost încredințată lui Gheorghe Tattarescu. Mănăstirea a fost desființată în 1959, iar viața monahală a fost reluată din 1984.

Informații verificate pe 29 octombrie 2026.

Bine de știut înainte să vii

Cum ajungi

Cu mașina: din Râmnicu Vâlcea sunt ~42 km (~1 oră), prin zona Horezu, apoi pe DJ646 spre Costești și satul Bistrița. Din Horezu sunt ~12 km (~15–20 min), din Târgu Jiu ~80 km pe DN67 (~1 oră 40 min). Se poate combina într-o zi cu Mănăstirea Horezu (~13 km) și cu Muzeul Trovanților din Costești.

Reguli

Ținută decentă: umerii și genunchii acoperiți, femeile cu capul acoperit în biserică. Liniște în incintă și telefoanele închise în timpul slujbelor. În biserică se fotografiază doar cu acordul maicilor. La peșteră, fără bliț și fără zgomot, ca să nu fie deranjați liliecii.

Facilități

cazare pentru pelerini în incintă · biserici și clopotniță pe teren denivelat, cu trepte