Despre Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora
Schitul Sihla stă la circa 1.000 m altitudine, într-un loc stâncos și împădurit din munții Stânișoarei, pe drumul forestier care leagă satul Agapia de mănăstirile Sihăstria și Secu. Pustnicii s-au retras în aceste păduri cu mult înainte de a exista un așezământ, iar schitul propriu-zis a fost întemeiat în 1731. Prima biserică, de lemn, a fost ridicată în 1741 de familia Cantacuzino; în 1813 arhimandritul Benedict, egumenul Secului, a refăcut-o aproape în întregime din bârne de brad, pe vechea temelie. Din noiembrie 2011 schitul are rang de mănăstire de călugări, cu numele oficial Mănăstirea Sihla.
Faima locului vine de la Sfânta Teodora de la Sihla, fiica unui armaș al Cetății Neamțului, care a trăit ca pustnică în pădurile din jur în a doua jumătate a secolului al XVII-lea și a murit în peștera de lângă schit, în primele decenii ale secolului următor. Tradiția spune că păsările îi aduceau firimituri de la Sihăstria și că stânca s-a crăpat ca să o ascundă de turci. Biserica Ortodoxă Română a canonizat-o la 20 iunie 1992, cu prăznuire pe 7 august; moaștele ei se află din 1856 la Lavra Pecerska din Kiev.
Zona Sihlei face parte din „Peisajul cultural monastic Vânători-Neamț”, înscris în 2026 pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO.
Ce poți vedea
În incintă, biserica de lemn cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul are plan triconc, pereți căptușiți cu scândură și o turlă cu acoperiș în formă de bulb. Înăuntru, catapeteasma de tei e sculptată și aurită, patru icoane împărătești poartă data 1852, iar pictura în frescă e din 1973–1974.
Mai sus, printre stânci, se urcă la peștera Sfintei Teodora, o crăpătură îngustă între doi pereți de piatră, cu un altar luminat de lumânări și candele. Aproape sunt o stâncă pe care se urcă pe o scară, locul unde, după tradiție, sfânta își lua masa, scobitura numită Fântâna Sfintei Teodora și bisericuța „dintr-un brad” din 1763, cu hramul Schimbarea la Față, ridicată sub peretele de piatră de Ioniță Cantacuzino Pașcanu.
De știut
E o mănăstire de călugări cu slujbe zilnice: se vine cu ținută decentă și în liniște. Spre peșteră se urcă pe trepte și poteci de piatră, care pot fi umede. Pe 6 august (Schimbarea la Față) și pe 7 august (Sfânta Teodora) vin mii de pelerini; din august 2025 se pregătește aici o biserică nouă, închinată Sfintei Teodora.
Informații verificate pe 21 octombrie 2026.
- Peștera Sfintei Teodora, o crăpătură îngustă între stânci, cu altarul luminat de lumânări și candele.
- Biserica de lemn din 1813, cu plan triconc, turlă în bulb și catapeteasmă de tei aurită.
- Stânca pe care se urcă pe o scară, locul unde, după tradiție, Sfânta Teodora își lua masa.
- Bisericuța „dintr-un brad” din 1763, ridicată sub peretele de piatră de Ioniță Cantacuzino Pașcanu.
- Fântâna Sfintei Teodora, scobitura din stâncă din care, după tradiție, pustnica bea apă.
Bine de știut înainte să vii
- Cum ajungi
Cu mașina: din Târgu Neamț se merge spre sud pe DN15C circa 3,5 km, apoi pe DN15F spre Agapia (7 km); din satul Agapia, pe strada Drumul Sihlei, începe drumul forestier Agapia–Sihla, de pământ, lung de circa 7 km până la mănăstire. Sunt aproximativ 20 km (40 de minute) din Târgu Neamț și 50 km (1 oră și 20 de minute) din Piatra Neamț. Un al doilea drum forestier, tot de pământ, vine de la Mănăstirea Sihăstria (circa 8 km, 40 de minute). Ultimii metri până la peșteră se fac pe jos.
Transport public: cel mai apropiat oraș e Târgu Neamț; de acolo se ajunge cu taxiul. Pelerinii urcă des pe jos, pe poteci prin pădure, de la Sihăstria.
- Taxe și reduceri
Mănăstirea nu publică tarife pe site-ul oficial; lumânările și pomelnicele se dau pe o donație.
- Reguli
Ținută decentă: umerii și genunchii acoperiți. Liniște în incintă și la peșteră, fără fumat. Întreabă dacă se poate fotografia în biserică; în timpul slujbelor nu se fotografiază. Pentru urcarea la peșteră și pe stânci e nevoie de încălțăminte cu talpă bună.
- Facilități
Magazin de obiecte bisericești · semnal mobil slab în pădure
Întrebări frecvente despre Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora
- Cât durează vizita la Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora?
- Vizita la Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora durează în medie 1 – 1½ ore (biserica, peștera și stâncile).
- Se poate vizita Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora cu copii?
- Da, Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora se poate vizita cu copii (trepte de piatră spre peșteră).
- Cum ajung la Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora?
- Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora se află la adresa: la capătul drumului forestier Agapia–Sihla, Agapia, județul Neamț. Cu mașina: din Târgu Neamț se merge spre sud pe DN15C circa 3,5 km, apoi pe DN15F spre Agapia (7 km); din satul Agapia, pe strada Drumul Sihlei, începe drumul forestier Agapia–Sihla, de pământ, lung de circa 7 km până la mănăstire. Sunt aproximativ 20 km (40 de minute) din Târgu Neamț și 50 km (1 oră și 20 de minute) din Piatra Neamț. Un al doilea drum forestier, tot de pământ, vine de la Mănăstirea Sihăstria (circa 8 km, 40 de minute). Ultimii metri până la peșteră se fac pe jos. Transport public: cel mai apropiat oraș e Târgu Neamț; de acolo se ajunge cu taxiul. Pelerinii urcă des pe jos, pe poteci prin pădure, de la Sihăstria.
- Când este cel mai bine să vizitezi Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora?
- Sezonul recomandat pentru Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora: Mai – Octombrie (drum forestier greu iarna).
Recenzii
Alte obiective din zonă
Cele mai apropiate obiective de Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora, ordonate după distanță.
4 km de Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora
6 km de Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora
7 km de Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora