Peșteri din România: cele care se pot vizita, pe zone, cu harta

Câte peșteri se pot vizita în România: lista completă

România are peste 12.000 de peșteri cunoscute, în calcar, sare, gips și, mai rar, gresie. Pentru un vizitator contează însă altă cifră: câte au un traseu pe care poți merge. Pe site sunt 48 de peșteri și locuri carstice, iar 37 se pot vizita la sfârșitul lui octombrie 2026. Tabelul le ia pe tipuri: întâi cele amenajate, cu lumină electrică, pasarele și casă de bilete; apoi cele sălbatice în care intri doar cu un ghid, cu cască și lanternă; apoi cele pe care le vezi singur, de la portal sau pe un traseu marcat; la sfârșit peșterile-biserică și cele închise.

„Lungimea vizitabilă” e traseul publicat de administrator; unde nu e publicat, e trecută lungimea totală a peșterii, cu mențiunea asta. Biletul e cel pentru un adult. Pentru salinele cu galerii amenajate, căutate uneori ca „peșteri de sare”, vezi ghidul salinelor din România.

Fiecare peșteră are link spre pagina ei, cu programul, prețurile și drumul, în secțiunea zonei ei, mai jos. Toate sunt și pe pagina categoriei Peșteri.

Ce peșteri sunt deschise acum și ce s-a schimbat în 2025–2026

Închise sau nesigure la sfârșitul lui octombrie 2026. Peștera Unguru Mare, de lângă Șuncuiuș, e temporar închisă pentru lucrări de reamenajare anunțate în 2025; chiar și cu lucrările gata, ea se închide în fiecare an între 1 noiembrie și 31 martie, pentru liliecii care hibernează. La Peștera Huda lui Papară nicio sursă oficială nu confirmă turele pentru toamna lui 2026; ele depind de nivelul apei și de perioada de protecție a liliecilor.

Redeschise și noi. Peștera Vadu Crișului s-a redeschis în decembrie 2025, după o perioadă de închidere; se vizitează marți–duminică, cu ghid, iar vizita se programează la telefon cu cel puțin 24 de ore înainte. Peștera cu Cristale din Mina Farcu, de la Roșia, e deschisă zilnic, tot anul, cu ghid, în grupuri de minimum două persoane. Peștera Ghețarul de la Scărișoara a fost închisă între 2019 și 2021 pentru refacerea scărilor și e din nou deschisă; ghețarul ei pierde în ultimii ani 20–25 cm de gheață pe an, cel mai mare ritm de topire din o sută de ani de măsurători.

Iarna. De la 1 noiembrie, multe peșteri trec pe program redus: la Peștera Meziad și la Farcu intrările se termină mai devreme, la Peștera Muierilor ultima intrare e la 15:00, iar Peștera Comarnic se închide până în primăvară. Peștera Urșilor rămâne deschisă zilnic, tot anul.

Peștera Vadu Crișului

Vadu Crișului, BHÎnchis20 lei

Peșteri

foto — Peștera cu Cristale din Mina Farcu

Peștera cu Cristale din Mina Farcu

Roșia, BHÎnchis40 lei

Peșteri

Peștera Unguru Mare

Șuncuiuș, BH20 lei

Peșteri

Peșterile din Munții Apuseni: Bihor și Alba

Apusenii au cele mai multe dintre peșterile vizitabile de pe site, pe ambele versante ale Munților Bihorului. Pe partea Bihorului sunt Peștera Urșilor de la Chișcău, cea mai vizitată peșteră din România, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă lăsate pe loc, Peștera Meziad, una dintre cele mai vechi peșteri turistice din țară, cu un portal de 16 m, Peștera cu Cristale din Mina Farcu, o geodă tapetată cu cristale de calcit, și, în Defileul Crișului Repede, Peștera Vadu Crișului și Peștera Unguru Mare, aceasta din urmă închisă temporar. Pe Platoul Padiș sunt Cetățile Ponorului, cu doline de peste 200 m, Peștera Cetatea Rădesei, un tunel prin care treci pe jos, prin apă, și Peștera Ghețarul de la Focul Viu, văzută de la poartă. Peștera Vântului, cea mai lungă peșteră cunoscută din România, se vizitează doar în ture de speoturism.

Pe partea Albei, lângă Gârda de Sus, sunt Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Poarta lui Ionele, cu un portal de 22 m și un pârâu care curge prin ea, Peștera Ghețarul de la Vârtop și portalul uriaș al Peșterii Coiba Mare; în Munții Trascăului, Peștera Huda lui Papară, cu râu subteran, se face doar în neopren. Ordinea în care le legi, câte zile îți trebuie și distanțele dintre ele sunt în ghidul peșterilor din Apuseni.

Top 100

Peștera Urșilor

Chișcău, BHÎnchis40 lei

Peșteri

Top 100

Peștera Ghețarul de la Scărișoara

Ghețari, ABÎnchis

Peșteri

Peștera Meziad

Meziad, BHÎnchis40 lei

Peșteri

Top 100

Cetățile Ponorului

Județul BihorDeschisGratuit

Peșteri

Peștera Poarta lui Ionele

Gârda de Sus, ABÎnchis

Peșteri

Peșteri în Bucegi, pe culoarul Rucăr–Bran și lângă Brașov

Peștera Ialomiței e săpată în peretele Cheilor Ialomiței, la 1.660 m, în inima Bucegilor, și are o mănăstire de călugări lipită de gura ei. I se mai spune Peștera Ialomicioarei sau Peștera Schitului. Cei 480 m de galerii iluminate, până la Sala Urșilor și „La Altar”, se parcurg fără ghid obligatoriu, pe multe scări metalice; înăuntru sunt doar 5–6 °C. De la Hotel Peștera se coboară pe jos circa un kilometru.

Pe culoarul Rucăr–Bran, în Parcul Național Piatra Craiului, Peștera Dâmbovicioara e o galerie uscată și ușoară, cu circa 250 m amenajați, fără pasaje înguste, pe care o vezi în jumătate de oră. Lângă Râșnov, pe versantul Postăvarului, Peștera Valea Cetății are o sală de peste 20 m înălțime în care se țin uneori concerte, cu intrări cu ghid din 30 în 30 de minute. Tot lângă Râșnov, Peștera Râșnoavei e sălbatică, circa 390 m cu pasaje strâmte, doar cu ghid sau speolog. În satul Peștera din Moieciu, Peștera Liliecilor de la Moieciu, de 162 m, se vizitează liber, cu lanternă și cizme, dar nu iarna, când liliecii hibernează.

Top 100

Peștera Ialomiței

Moroeni, DBÎnchis30 lei

Peșteri

Peștera Dâmbovicioara

Dâmbovicioara, AG

Peșteri

Peștera Valea Cetății

Râșnov, BVÎnchis35 lei

Peșteri

Peștera Râșnoavei

Râșnov, BVDeschis

Peșteri

foto — Peștera Liliecilor de la Moieciu

Peștera Liliecilor de la Moieciu

Peștera, BVDeschis

Peșteri

Peșteri în Oltenia: Gorj și Vâlcea

Gorjul și Vâlcea au trei peșteri amenajate, la poalele Parângului și ale Căpățânii. Peștera Muierilor, la Baia de Fier, în Cheile Galbenului, e considerată prima peșteră electrificată din România: 860 m de galerii pe patru niveluri, cu oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa. Turul pleacă din oră în oră și trece pe alocuri prin pasaje de un metru înălțime. Căutată și ca „Peștera de la Baia de Fier” sau „Peștera Muierii”, e același loc.

Peștera Polovragi, săpată de Olteț în Cheile Oltețului, are peste 10 km, din care 800 m se vizitează cu ghid; legendele locului o leagă de Zamolxe, iar la un kilometru e Mănăstirea Polovragi. Podeaua e neasfaltată, cu bălți și noroi, și nu e potrivită pentru cărucioare. În Vâlcea, în Cheile Bistriței, Peștera Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea) are două biserici zidite înăuntru și se vizitează cu ghidul Mănăstirii Bistrița. Peștera Cloșani, tot în Gorj, e laborator subteran și nu se vizitează.

Top 100

Peștera Muierilor

Baia de Fier, GJÎnchis20 lei

Peșteri

Peștera Polovragi

Polovragi, GJÎnchis20 lei

Peșteri

Peștera Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea)

Costești, VLÎnchis

Mănăstiri

Peșteri în Mehedinți și în Clisura Dunării

Podul lui Dumnezeu, la Ponoarele, în Geoparcul Platoul Mehedinți, e cel mai mare pod natural din România: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, peste care trece șoseaua. Podul și poteca de sub el sunt libere și gratuite; peștera Ponoarele de dedesubt nu e amenajată și primăvara e adesea inundată.

În Defileul Dunării, la Dubova, sunt două peșteri pe care le vezi diferit. Peștera Ponicova, cea mai mare din defileu, cu peste 1,6 km de galerii prin Ciucaru Mare, se intră din Cheile Ponicovei, de lângă DN 57, sau dinspre Dunăre, cu barca; e sălbatică și cere cizme, cască și lanternă, iar la viituri galeria se inundă. Peștera Veterani e o grotă largă deasupra apei, în Cazanele Mari, cu ziduri de fortificație de la romani până la austrieci, la care ajungi doar cu barca din Dubova sau Eșelnița, mai ales între mai și octombrie. Ce mai vezi în defileu e pe pagina Cazanele Dunării. Peștera Topolnița, una dintre cele mai lungi din țară, nu are circuit turistic; îi vezi doar portalul Gura Prosacului, de pe o potecă.

Top 100

Podul lui Dumnezeu

Ponoarele, MHDeschisGratuit

Parcuri naționale și rezervații

Peștera Ponicova

Dubova, MH

Peșteri

Peștera Veterani

Dubova, MH

Peșteri

Peșteri în Banat: Caraș-Severin și Timiș

Peștera Comarnic, în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, e o peșteră sălbatică, neelectrificată, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, iar turul de circa două ore merge 1.750 m, fără lumină electrică, cu cască și frontală date de parc și cu rangerii lui. E deschisă din aprilie până în octombrie, cu ture în weekend la 10:30, 13:00 și 15:30, pentru grupuri de minimum cinci persoane.

La Băile Herculane, în spatele Hotelului Roman, se urcă cinci minute pe scări de beton la Peștera Hoților (Grota Haiducilor), un adăpost de 143 m cu semnături din secolul al XIX-lea pe pereți și urme de locuire din paleolitic până în epoca romană. În Timiș, în Munții Poiana Ruscă, Peștera Românești are 1.450 m de galerii și o sală cu acustică bună în care asociația Speotimiș ține concerte din 1984, de obicei toamna; peștera e neamenajată și nu are program. Peștera cu Oase, de lângă Anina, cu unele dintre cele mai vechi fosile de om modern din Europa, nu se vizitează.

Peștera Comarnic

Iabalcea, CSÎnchis35 lei

Peșteri

Peștera Hoților (Grota Haiducilor)

Băile Herculane, CS

Peșteri

Peștera Românești

Românești, TM

Peșteri

Peșteri în Hunedoara: Peștera Bolii și Țara Hațegului

Peștera Bolii, la nord de Petroșani, e o peșteră-străpungere: un pârâu de munte trece prin ea, iar galeria de circa 466 m se parcurge cap-coadă pe pasarele, de la un portal de 20 m la celălalt, fără ghid obligatoriu. Deasupra ei e Cetatea dacică Bănița. Galeria e largă, fără pasaje joase, iar biletul e de circa 10 lei pentru un adult; vara se vizitează zilnic, în rest de regulă doar în weekend, așa că sună înainte. În peșteră se țin uneori concerte.

Celelalte două peșteri hunedorene de pe site sunt rezervații. Peștera Cioclovina, din Munții Șureanu, unde s-a găsit craniul „Cioclovina 1”, se parcurge doar de speologi autorizați, iar Peștera Zeicului, din Retezat, e o peșteră verticală în care activitățile turistice sunt interzise.

Peștera Bolii

Bănița, HD10 lei

Peșteri

Peșteri în Dobrogea: peșterile-biserică și Gura Dobrogei

Peșterile Dobrogei sunt mici și se vizitează altfel decât cele de munte: două sunt locuri de rugăciune, una e rezervație de lilieci. Peștera Sfântului Andrei, în pădurea de lângă Ion Corvin, e amenajată ca biserică, iar tradiția spune că acolo a trăit Apostolul Andrei; în jurul ei s-a ridicat o mănăstire, cu pelerinaj mare pe 30 noiembrie. Peștera Sfântului Ioan Casian e în peretele de calcar al Dealului Casian, deasupra văii Casimcei, și se urcă la ea pe o scară metalică de 8–10 m.

Peștera Gura Dobrogei, de lângă Târgușor, numită și Peștera Liliecilor, are trei intrări, peste 480 m de galerii și colonii de lilieci protejați. Nu e amenajată și nu are ghid la fața locului: intri cu frontală, în sezonul cald. Pe litoral, Peștera Limanu nu are acces organizat oficial, iar Peștera Movile, de lângă Mangalia, e închisă permanent; locul de deasupra ei se vede în rezervația Mlaștina Hergheliei.

Peștera Sfântului Andrei

Ion Corvin, CT

Mănăstiri

Peștera Sfântului Ioan Casian

Casian, CT

Peșteri

foto — Peștera Gura Dobrogei

Peștera Gura Dobrogei

Târgușor, CT

Peșteri

Alte peșteri: Harghita, Covasna, Neamț și Botoșani

În Munții Giurgeului, lângă Suseni, Peștera Șugău e rezervație speologică cu peste 1.000 m de galerii pe patru niveluri; se vizitează cu ghid, pe un traseu de 300 m luminat doar cu lanternele date de administrator, printre stalactite și cristale de aragonit. Vara, în iulie și august, turele pleacă din oră în oră, de marți până duminică; în rest, doar în weekend, cu programare. În Cheile Vârghișului, un defileu de circa 3 km cu peste o sută de peșteri, Peștera Orbán Balázs se vizitează cu ghid între mai și octombrie, iar vestibulul ei e deschis tot anul. La Borsec, Peștera de Gheață din rezervația Scaunul Rotund e la 2–3 km de parcul stațiunii, pe potecă, cu acces liber.

În Covasna, la Turia, Peștera Puturoasă e o fostă galerie de mină de sulf de 14 m din care iese gaz postvulcanic; nu treci de grilaj și nu te apleci, pentru că gazul stă jos. În Neamț, la Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora, peștera e lângă schit, la capătul unor trepte de piatră. În Botoșani, Peștera lui Onufrie e un adăpost în gresie din codrii Voronei, la circa 1,5 km pe jos de Mănăstirea Sihăstria Voronei. Peștera Izvorul Tăușoarelor, din Munții Rodnei, e închisă turismului obișnuit.

Peștera Șugău

Suseni, HRÎnchis25 lei

Peșteri

Cheile Vârghișului

Merești, HRÎnchis

Chei și defilee

Borsec

Borsec, HRDeschisGratuit

Stațiuni și băi termale

Peștera Puturoasă

Turia, CV

Peșteri

Peșteri cu ghețar: Scărișoara, Focul Viu, Vârtop și Borsec

Patru peșteri de pe site au gheață: Peștera Ghețarul de la Scărișoara, cu un bloc vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m, unul dintre cei mai mari ghețari subterani din lume; Peștera Ghețarul de la Focul Viu, lângă Padiș, văzută de la poartă; Peștera Ghețarul de la Vârtop, cu gheață la intrare și urma unui pas de Neanderthal; și Peștera de Gheață din Borsec, unde stalactitele de gheață țin până primăvara târziu. Cum se formează gheața, când e cel mai mult și cât se topește sunt în ghidul peșterilor de gheață. Peștera de Gheață de lângă Predeal, căutată des, nu e confirmată de o sursă oficială ca peșteră vizitabilă și nu are pagină pe site.

Cele mai frumoase peșteri din România: top 10

Clasamentul e o alegere, nu o măsurătoare: ia în calcul ce vezi pe traseu, cât de ușor ajungi și cât de diferite sunt între ele, ca să nu fie zece galerii la fel.

1. Peștera Urșilor, pentru concrețiunile din Galeria Emil Racoviță și scheletele de urs de cavernă lăsate pe loc.
2. Peștera Ghețarul de la Scărișoara, pentru coborârea prin aven până la blocul de gheață.
3. Cetățile Ponorului, pentru portalul de peste 70 m și dolinele văzute de sus, de pe circuit.
4. Peștera Meziad, pentru portalul de 16 m și sălile largi pe două niveluri.
5. Peștera cu Cristale din Mina Farcu, pentru pereții acoperiți de cristale de calcit.
6. Peștera Muierilor, pentru cele patru niveluri și oasele de urs.
7. Peștera Ialomiței, pentru portalul din peretele Cheilor Ialomiței și mănăstirea de la intrare.
8. Peștera Poarta lui Ionele, pentru portalul de 22 m și cascadele de tuf de la intrare.
9. Peștera Comarnic, pentru cei 1.750 m prin peștera sălbatică, la lumina frontalei.
10. Podul lui Dumnezeu, pentru arcada de 30 m rămasă din tavanul unei peșteri.

Recordurile care se pot măsura, cea mai mare, cea mai lungă și cea mai adâncă peșteră, sunt în ghidul celei mai mari peșteri din România.

Peșteri amenajate sau sălbatice: ce alegi

Amenajate. Au lumină electrică, pasarele sau scări, casă de bilete și un program; cele mai multe se văd doar în tur ghidat, de 30–60 de minute. Pentru ele îți ajung o jachetă și încălțări cu talpă bună. Sunt 13: Peștera Urșilor, Peștera Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Meziad, Peștera cu Cristale din Mina Farcu, Peștera Vadu Crișului, Peștera Poarta lui Ionele, Peștera Ialomiței, Peștera Dâmbovicioara, Peștera Valea Cetății, Peștera Muierilor, Peștera Polovragi, Peștera Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea) și Peștera Bolii.

Sălbatice, cu ghid. N-au lumină, iar podeaua e de piatră, lut sau apă. Ghidul, rangerul sau operatorul dă de obicei casca și lanterna, iar unele cer o vârstă minimă: la Vârtop nu intră copiii sub 6 ani. Aici sunt Peștera Comarnic, Peștera Șugău, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Peștera Râșnoavei, Peștera Vântului și, în neopren, Peștera Huda lui Papară.

Sălbatice, pe cont propriu. Peștera Cetatea Rădesei, Peștera Liliecilor de la Moieciu, Peștera Gura Dobrogei sau Peștera Ponicova n-au poartă și nici ghid la intrare. Intri cu lanternă frontală și una de rezervă, cu cizme sau bocanci și numai la ape mici; după ploi mari, unele se inundă. În peșterile rezervație, intrarea fără autorizație e interzisă.

Peșteri de vizitat cu copii

Pentru copiii mici alege o peșteră amenajată, cu tur scurt și fără pasaje joase. Peștera Dâmbovicioara n-are pasaje înguste și se vede în circa 30 de minute. Peștera cu Cristale din Mina Farcu are un tur de circa 25 de minute, iar Peștera Bolii e o galerie largă, fără pasaje joase. Peștera Urșilor are trepte și pasarele și același bilet pentru copii ca pentru adulți; Peștera Valea Cetății are bilet redus pentru copiii de 3–14 ani și o potecă prin pădure până la intrare.

Atenție la câteva limite publicate de administratori: la Peștera Ghețarul de la Vârtop copiii sub 6 ani nu intră, la Peștera Polovragi traseul nu e potrivit pentru cărucioare, la Peștera Muierilor mergi aplecat pe câteva porțiuni, iar la Peștera Ghețarul de la Scărișoara scările din aven sunt abrupte. La Peștera Puturoasă copiii mici nu intră singuri, din cauza gazului de lângă sol. Niciun administrator nu publică dacă se poate intra cu căruciorul pe traseu; dacă ai nevoie de el, sună înainte. Pentru un sistem de purtare, verifică dacă traseul are pasaje joase.

Peșteri cu biserică și peșteri-mănăstire

Cinci peșteri de pe site sunt și locuri de rugăciune. Peștera Sfântului Andrei, în Dobrogea, e biserică în peșteră, cu pelerinaj pe 30 noiembrie, ziua în care e mai bine să o eviți dacă vii doar să o vezi. Peștera Sfântului Ioan Casian e la o scară metalică deasupra văii Casimcei, iar de hram slujba se ține la miezul nopții în peșteră. Peștera Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea) are înăuntru bisericile Ovidenia, de la sfârșitul secolului al XV-lea, și Sfinții Arhangheli, din 1633. La Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora peștera e lângă schitul din munții Neamțului, iar la Peștera Ialomiței mănăstirea e lipită de gura peșterii. Peștera lui Onufrie, din codrii Voronei, e locul unde a trăit ca sihastru Cuviosul Onufrie, între 1764 și 1789. Peste tot se cere ținută decentă, cu umerii și genunchii acoperiți.

Peștera Sfântului Andrei

Ion Corvin, CT

Mănăstiri

Mănăstirea Sihla și Peștera Sfintei Teodora

Agapia, NT

Mănăstiri

Peștera lui Onufrie

Vorona, BT

Mănăstiri

Care Peștera Liliecilor? Peșterile cu același nume

„Peștera Liliecilor” e numele a cel puțin opt peșteri din România, iar căutările le amestecă. Trei au pagină pe site:

• Peștera Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea), din Cheile Bistriței, lângă Mănăstirea Bistrița, numită și Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, cu două biserici înăuntru; e cea căutată ca „Peștera Liliecilor Vâlcea” sau „Cheile Bistriței”;
• Peștera Liliecilor de la Moieciu, din satul Peștera, în județul Brașov, 162 m, cu acces liber în afara iernii;
• Peștera Gura Dobrogei, din județul Constanța, căreia i se spune tot Peștera Liliecilor.

Căutările mai pomenesc peșteri ale liliecilor la Rarău, Moneasa, Carașova, Ampoița, Râșnov și în Cheile Turzii, fără pagini pe site. Liliecii trăiesc și în peșteri cu alt nume: Peștera Meziad are una dintre cele mai mari colonii din țară.

Peșteri care nu se pot vizita

Unele dintre cele mai căutate peșteri nu au circuit turistic: Peștera Movile, Peștera Topolnița, Peștera Coliboaia, Peștera cu Oase, Peștera Cloșani, Peștera Piatra Altarului, Peștera Izvorul Tăușoarelor, Peștera Cioclovina, Peștera Zeicului și Peștera Limanu. Sunt rezervații științifice, situri arheologice sau peșteri fără acces organizat; la câteva vezi totuși portalul sau locul de deasupra. Peștera Vântului, adesea crezută închisă, se vizitează în ture de speoturism. De ce e închisă fiecare și ce vezi în loc e în ghidul peșterilor care nu se pot vizita.

Cea mai apropiată peșteră de orașul tău

Pe scurt: din București, cele mai la îndemână sunt Peștera Ialomiței și Peștera Dâmbovicioara; din Brașov, Peștera Valea Cetății; din Oradea, peșterile din Bihor, între ele Peștera Vadu Crișului și Peștera Meziad; din Timișoara, Peștera Românești; din Constanța, peșterile Dobrogei. Distanțele și timpii pe drum, oraș cu oraș, inclusiv pentru Cluj-Napoca și Sibiu, sunt în ghidul celei mai apropiate peșteri.

Practic: temperatura în peșteră, ce iei la tine, iarna și animalele

Temperatura. În peșteri temperatura rămâne aproape aceeași tot anul. În majoritatea celor amenajate sunt între 8 și 12 °C: 10 °C la Urșilor și la Muierilor, 9 °C la Polovragi, 9–12 °C la Meziad și la Valea Cetății, 10–12 °C la Dâmbovicioara. Mai frig e la Peștera Ialomiței, 5–6 °C, la Vârtop, circa 4 °C, și la Scărișoara, în jur de 0 °C. Umezeala e mare peste tot.

Ce iei la tine. O jachetă sau un strat cald și vara, încălțăminte cu talpă care nu alunecă, pentru că treptele și pasarelele sunt ude. Pentru peșterile sălbatice, lanternă frontală și una de rezervă, haine care se pot murdări și cizme sau bocanci; la Vârtop lanterna proprie e obligatorie. Ia numerar: la Urșilor, Scărișoara și Unguru Mare plata cu cardul nu merge mereu sau nu există.

Cât durează. Un tur ghidat într-o peșteră amenajată ține 25–60 de minute, plus drumul pe jos de la parcare, circa 1,2 km la Meziad și circa 30 de minute la Vadu Crișului. Comarnic ține circa două ore, iar Huda lui Papară 3–7 ore, după tur.

Iarna. Rămân deschise zilnic, tot anul, Urșilor, Meziad, Farcu, Ialomiței, Muierilor, Polovragi și Valea Cetății, cele mai multe cu program redus. Comarnic, Unguru Mare și Liliecilor de la Moieciu se închid iarna pentru liliecii care hibernează, iar circuitele de la Cetățile Ponorului și Focul Viu sunt interzise în sezonul rece. Drumul spre Ialomiței e greu iarna, iar la Scărișoara scările au gheață.

Animalele de companie. Nu intră în peșterile amenajate: la Urșilor, Meziad, Farcu, Vadu Crișului și Valea Cetății regula e publicată. La Meziad și Farcu pot aștepta la intrare.

Fotografii și lilieci. Blițul și lanterna telefonului sunt interzise în multe peșteri, ca să nu deranjeze liliecii. Nu atinge stalactitele: cum se formează și de ce cresc atât de încet e explicat în ghidul despre stalactite și stalagmite. Toate peșterile se văd pe harta site-ului, filtrată pe categoria Peșteri.

Întrebări frecvente

Câte peșteri sunt în România?

România are peste 12.000 de peșteri cunoscute. Doar câteva zeci se pot vizita: pe peplaiuri.ro sunt 48 de peșteri, din care 37 se pot vizita la sfârșitul lui octombrie 2026, 13 dintre ele amenajate și iluminate.

Care este cea mai frumoasă peșteră din România?

Nu există un clasament oficial. Cele mai vizitate și mai cunoscute sunt Peștera Urșilor, din Bihor, și Peștera Ghețarul de la Scărișoara, din Alba; urmează Meziad, Muierilor, Ialomiței și Peștera cu Cristale din Mina Farcu.

Ce peșteri se pot vizita în România?

Amenajate, cu bilet: Urșilor, Scărișoara, Meziad, Farcu, Vadu Crișului, Poarta lui Ionele, Ialomiței, Dâmbovicioara, Valea Cetății, Muierilor, Polovragi, Liliecilor de la Bistrița (Vâlcea) și Bolii. Cu ghid, sălbatice: Comarnic, Șugău, Vârtop, Râșnoavei, Vântului și Huda lui Papară.

Ce peșteri sunt închise în 2026?

La sfârșitul lui octombrie 2026, Peștera Unguru Mare e temporar închisă pentru reamenajare. Movile, Topolnița, Coliboaia, Peștera cu Oase, Cloșani, Piatra Altarului, Izvorul Tăușoarelor, Cioclovina, Zeicului și Limanu nu au circuit turistic.

Se pot vizita peșterile iarna?

Da, multe. Urșilor, Meziad, Farcu, Ialomiței, Muierilor, Polovragi și Valea Cetății sunt deschise zilnic tot anul, cele mai multe cu program redus. Comarnic, Unguru Mare și Liliecilor de la Moieciu se închid iarna pentru lilieci.

Ce temperatură este în peșteră?

În majoritatea peșterilor amenajate sunt între 8 și 12 °C tot anul, de exemplu 10 °C la Peștera Urșilor. În Peștera Ialomiței sunt 5–6 °C, iar la Ghețarul de la Scărișoara în jur de 0 °C.

Ce iei la tine când mergi la peșteră?

O jachetă și vara, încălțăminte cu talpă care nu alunecă și numerar pentru bilet. Pentru peșterile sălbatice, lanternă frontală cu una de rezervă, cizme sau bocanci și haine care se pot murdări.

Ce peșteră se vizitează cu copii mici?

Cele amenajate, cu tur scurt și fără pasaje joase: Peștera Dâmbovicioara (circa 30 de minute), Peștera cu Cristale din Mina Farcu (circa 25 de minute), Peștera Bolii și Peștera Urșilor. La Vârtop copiii sub 6 ani nu intră.

Care este cea mai apropiată peșteră de București?

Peștera Ialomiței, din Bucegi, și Peștera Dâmbovicioara, de pe culoarul Rucăr–Bran, sunt cele mai la îndemână din București. Distanțele pe drum sunt în ghidul celei mai apropiate peșteri.

Unde văd harta peșterilor din România?

Pe harta site-ului, filtrată pe categoria Peșteri, sunt toate cele 47 de peșteri și locuri carstice din categorie, fiecare cu pagina ei, cu program, preț și drum.