
Lacul Ochiul Beiului
Lac carstic mic, cu apă turcoaz și limpede până la fund, alimentat de un izbuc de sub el, ascuns în pădurea de pe valea Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Lac carstic mic, cu apă turcoaz și limpede până la fund, alimentat de un izbuc de sub el, ascuns în pădurea de pe valea Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Cel mai mare lac din România, o lagună de circa 415 km² la sud de Delta Dunării, cu sate de pescari lipoveni pe mal, insule protejate și ruinele de la Enisala și Argamum deasupra apei.

Lac de acumulare lung de peste 10 km pe valea Buzăului, între munții Siriu și Podu Calului; DN10 îl ocolește pe mal, peste viaducte, cu belvederi spre apă și spre barajul de anrocamente înalt de 122 m.

Lacul cu apă dulce din spatele Mamaiei, lung de 7,5 km, cu baze de sporturi nautice pe malul stațiunii și mica Insulă Ovidiu, legată de legenda poetului roman, în dreptul orașului Ovidiu.

Liman lung de circa 16 km la 40 km nord de București, între păduri, vile și debarcadere, cu o rezervație de nuferi la mijloc și Mănăstirea Snagov pe o insulă.

Lac de acumulare lung de aproape 9 km pe Someșul Cald, la circa 30 km de Cluj-Napoca, cu versanți împăduriți, un baraj în arc de 97 m și ieșiri pe apă cu vela sau caiacul.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Lac de acumulare de 53 ha în Munții Semenic, la 837 m, înconjurat de molizi și fag, chiar lângă Transsemenic; vara e locul de plajă, bărci și campare al Banatului de munte.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

Stațiune balneară la 15 km de Sibiu, cu lacuri sărate formate pe locul unor ocne de sare prăbușite: vara faci baie în apă în care plutești, între maluri albe de sare.

Stațiune balneară din Maramureș cu lacuri sărate apărute la suprafață pe locul vechilor ocne de sare, între ele Lacul Gavril, adânc de 30 m; baia în apă sărată se face în bazinele complexelor.

Cel mai important palat baroc din Transilvania, ridicat între 1774 și 1785 în Piața Unirii din Cluj, cu statui antice pe atic; găzduiește Muzeul de Artă, cu cinci secole de pictură românească și transilvăneană.

Curtea domnească ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru fiul său cel mare, cu palatul cu loggie, curțile închise de ziduri și grădinile refăcute, la ~50 km de București.

Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.

Trecătoarea de ~1.100 m prin care DN17A trece Obcina Mare între Vatra Moldoviței și Sucevița, cu serpentine prin pădure de molid, vederi largi peste Obcinele Bucovinei și monumentul „Palma” al drumarilor.














