Obiective în România

Lac glaciar la 2.230 m, pe versantul sudic al Munților Făgăraș, chiar sub creastă; se ajunge pe jos în circa o oră de la Bâlea Lac, peste Șaua Caprei.

Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.

Lac de acumulare de 4 ha, la 731 m în pădurile Munților Gutâi, deasupra orașului Baia Sprie, cu alee pe mal, terasă, plajă și caiace de închiriat vara, la 18 km de Baia Mare.

Lac carstic mic, cu apă turcoaz și limpede până la fund, alimentat de un izbuc de sub el, ascuns în pădurea de pe valea Beiului, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Cel mai mare lac din România, o lagună de circa 415 km² la sud de Delta Dunării, cu sate de pescari lipoveni pe mal, insule protejate și ruinele de la Enisala și Argamum deasupra apei.

Lac de acumulare lung de peste 10 km pe valea Buzăului, între munții Siriu și Podu Calului; DN10 îl ocolește pe mal, peste viaducte, cu belvederi spre apă și spre barajul de anrocamente înalt de 122 m.

Lacul cu apă dulce din spatele Mamaiei, lung de 7,5 km, cu baze de sporturi nautice pe malul stațiunii și mica Insulă Ovidiu, legată de legenda poetului roman, în dreptul orașului Ovidiu.

Lac de acumulare lung de aproape 9 km pe Someșul Cald, la circa 30 km de Cluj-Napoca, cu versanți împăduriți, un baraj în arc de 97 m și ieșiri pe apă cu vela sau caiacul.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Lac de acumulare de 53 ha în Munții Semenic, la 837 m, înconjurat de molizi și fag, chiar lângă Transsemenic; vara e locul de plajă, bărci și campare al Banatului de munte.

Cel mai adânc lac glaciar din România, cu 29 m, la aproape 2.000 m în sud-vestul Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, într-o drumeție lungă de o zi.

„Muntele sfânt” al Moldovei, cu vârfurile Ocolașul Mare (1.907 m) și Toaca (1.904 m), stânci cu legende, Cabana Dochia și trasee marcate din Durău și Izvorul Muntelui, în Parcul Național Ceahlău.

Una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din țară, ridicată în 1641–1643 pe valea Agapiei, cu biserica pictată în interior de tânărul Nicolae Grigorescu în 1858–1861.

Mănăstire de maici de pe Valea Izei, ridicată din 1993 în lemn de stejar și piatră de râu, în stilul bisericilor maramureșene: o incintă cu biserică de ~57 m, clopotniță, stăreție și grădini.

Mănăstire de maici din Olt, în satul de unde se trag Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu: zid de apărare și clopotniță din 1634–1640, biserică mare brâncovenească din 1699 și un muzeu cu lapidariu.