Peștera Liliecilor de la Moieciu
Peșteră naturală de 162 m în satul Peștera din comuna Moieciu, monument al naturii cu colonii de lilieci și urme de locuire din paleolitic, la câteva minute de mers pe jos din sat.
908 rezultate
Peșteră naturală de 162 m în satul Peștera din comuna Moieciu, monument al naturii cu colonii de lilieci și urme de locuire din paleolitic, la câteva minute de mers pe jos din sat.
Peșteră din Munții Bihorului, descoperită în 1984, cu săli bogat împodobite cu formațiuni de calcit; rezervație de clasa A, închisă cu lacăte și deschisă doar cercetării științifice.

Cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, cu peste 1,6 km de galerii care străbat Ciucaru Mare; se intră din Cheile Ponicovei, de la DN 57, sau dinspre Dunăre, cu barca.

Peșteră sălbatică de circa 390 m în calcarele Postăvarului, la câțiva kilometri de Râșnov, decorată cu concrețiuni și vizitată doar cu un ghid sau speolog, cu echipament de explorare.
Una dintre cele mai lungi peșteri din România, cu peste 20 km de galerii pe patru niveluri, în Platoul Mehedinți; interiorul e arie protejată, fără circuit turistic, dar portalul Gura Prosacului se vede de pe o potecă.

Grotă largă, deschisă chiar deasupra Dunării în Cazanele Mari, cu ziduri de fortificație de la romani până la austrieci; se ajunge doar cu barca, de la Dubova sau Eșelnița.

Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.

Piața centrală a Târgu Mureșului, o promenadă de ~550 m cu Ceasul cu flori, statuia lui Avram Iancu, Catedrala Ortodoxă și fațade istorice; iarna, aici se simte târgul de Crăciun.

Piața centrală a Clujului, cu biserica gotică Sfântul Mihail, statuia ecvestră a lui Matia Corvin din 1902 și fațadele Palatului Bánffy și ale caselor din jur.

Ultima plajă sălbatică de la marginea de sud a Rezervației Biosferei Delta Dunării: nisip cu scoici, dune și o faleză de pământ, fără hoteluri, șezlonguri sau salvamar.

Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.

Stațiune montană la 1.600 m, la poalele vârfului Păpușa din Munții Parâng, pe Transalpina: domeniu schiabil cu telescaune și teleschiuri, peisaj de pajiști alpine și punct de plecare spre creasta Parângului.

Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.

Sat minier din Munții Apuseni, sit UNESCO din 2021: galeriile romane ale lui Alburnus Maior din Muzeul Mineritului, centrul vechi cu case de piatră, tăurile și Piatra Despicată.

Stațiune balneoclimaterică la poalele Munților Rodnei, cu izvoare minerale numerotate, parc, hotelurile mari din anii 1970 și Vila 1, o vilă interbelică monument istoric.











