
Casa Memorială „Panait Istrati”
Casă-muzeu din cărămidă roșie, în Grădina Publică din Brăila, cu manuscrise, cărți cu autograf și obiecte personale ale scriitorului Panait Istrati. Nu e casa lui natală, ci o fostă casă a grădinarului.
908 rezultate

Casă-muzeu din cărămidă roșie, în Grădina Publică din Brăila, cu manuscrise, cărți cu autograf și obiecte personale ale scriitorului Panait Istrati. Nu e casa lui natală, ci o fostă casă a grădinarului.

Casa de lemn din satul Vladimir, locul de naștere al lui Tudor Vladimirescu, conducătorul Revoluției de la 1821. Refăcută în 1932 după o fotografie originală, azi muzeu cu două odăi amenajate.

Fosta Casa Scânteii, clădirea realist-socialistă din nordul Bucureștiului, cu turn central și antenă, înaltă de 104 m: între 1956 și 2007 a fost cea mai înaltă din oraș. Se vede din exterior, din Piața Presei Libere.

Cascadă de circa 30 m, în două trepte, la poalele Vlădesei, pe Valea Stanciului de lângă Răchițele; apa se desface ca un voal pe stâncă, iar iarna peretele înghețat e loc de cățărare pe gheață.

Reședința contelui Pál Bethlen, refăcută în jurul anului 1900 pe locul vechii cetăți a familiei, cu două turnuri hexagonale; fost sediu al primăriei, azi neutilizat și neamenajat pentru vizitare.

Reședință renascentistă a familiilor Keresztúri și Kornis, azi ruină lângă Dej: turnul-poartă din 1720, aripa neoclasică cu portic și soclurile celor doi inorogi.

Castel renascentist al familiei Lázár, cu patru bastioane, turn de poartă și ziduri cu creneluri decorative, la poalele pădurii de lângă Gheorgheni; aici și-a petrecut copilăria Gabriel Bethlen.

Palat baroc de la poalele Dealului Cetății din Deva, cunoscut și drept Castelul Bethlen, azi sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane, cu lapidarium în curte.

Reședință barocă în formă de U, cu 52 de camere și 365 de ferestre, ridicată între 1772 și 1803; restaurată prin PNRR și redeschisă în iulie 2026 ca muzeu, cu tururi ghidate și parc istoric.

„Castelul Calendar” (365 de ferestre, 4 turnuri, 52 de camere), ridicat în 1908–1912 pentru baronul István Ugron; azi e nelocuit și neamenajat pentru vizitare, deci se vede din exterior.

Castru roman târziu, ridicat în secolul al IV-lea la nord de Dunăre, și termele lui cu hipocaust, ale căror ziduri se văd în centrul comunei Pietroasele, la câțiva pași de locul tezaurului „Cloșca cu puii de aur”.

Cel mai amplu cercetat sit roman din Banat: ziduri de piatră ale castrului și urme ale orașului civil, pe malul Timișului, în satul Jupa de lângă Caransebeș.

Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1495, refăcută în secolul al XVIII-lea: catedrala Episcopiei Hușilor, cu pisania voievodală păstrată și o incintă istorică.

Catedrala Mitropoliei Moldovei, sfințită în 1887 în centrul Iașului, unde se află moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva, la care vin în fiecare octombrie sute de mii de pelerini.

Catedrala Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, ridicată între 1869 și 1898 în centrul orașului: biserică de cărămidă cu trei turle, pictată în 1898 de Ștefan Luchian și Constantin Artachino, monument istoric.














