
Pasul Ciumârna
Trecătoarea de ~1.100 m prin care DN17A trece Obcina Mare între Vatra Moldoviței și Sucevița, cu serpentine prin pădure de molid, vederi largi peste Obcinele Bucovinei și monumentul „Palma” al drumarilor.
908 rezultate

Trecătoarea de ~1.100 m prin care DN17A trece Obcina Mare între Vatra Moldoviței și Sucevița, cu serpentine prin pădure de molid, vederi largi peste Obcinele Bucovinei și monumentul „Palma” al drumarilor.

Una dintre primele rezervații naturale ale României, ocrotită din 1938: stejari bătrâni învăluiți în liane, dune de nisip și herghelii de cai sălbăticiți, pe grindul Letea din nordul Deltei Dunării.
Pârtie mică pentru începători la intrarea în Câmpulung Moldovenesc dinspre Gura Humorului, pe strada Valea Caselor: trasee scurte cu teleschi, bandă pentru copii, săniuș și nocturnă.
Domeniu schiabil la poalele Munților Retezat, la circa 1.200 m: telescaun și două teleschiuri, trei variante de coborâre, schi nocturn și, vara, mountain cart.

Domeniu schiabil la marginea orașului Toplița, la poalele Munților Gurghiu: trei pârtii cu teleschi și bandă rulantă, nocturnă, pârtie de sanie, tubing și o pistă de bob pe șine deschisă tot anul.
Pârtii mici de schi lângă Pasul Bucin, în Munții Gurghiului, pe drumul dintre Praid și Gheorgheni: pante line pentru familii și începători, o pârtie mai abruptă, teleschiuri, săniuș și pădure de molid.

Peșteră-tunel de pe Platoul Padiș, cu portal de circa 15 m și 260 m de traseu subteran pe care pârâul Rădeasa îl străbate printre blocuri, hornuri și un canion îngust. Se traversează pe jos, în apă.
Peșteră mică, tapetată cu cristale de calcit, deschisă de mineri într-o galerie a minei de bauxită Farcu; se vizitează cu ghid, după o expoziție despre minerit.

Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră-rezervație din podișul calcaros al Dobrogei, numită și Peștera Liliecilor, cu trei intrări, galerii de peste 480 m și colonii de lilieci protejați, adăpost al oamenilor încă din paleolitic.

Peșteră-adăpost de 143 m, la cinci minute pe scări de beton din spatele Hotelului Roman, cu semnături din secolul al XIX-lea pe pereți și urme de locuire din paleolitic până în epoca romană

Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.

Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul, din Cheile Bistriței, lângă Mănăstirea Bistrița, cu două biserici zidite în interior: Ovidenia (sec. XV) și Sfinții Arhangheli (1633); adăpostește lilieci.
Peșteră de lângă Mangalia, izolată de suprafață, în care viața se sprijină pe chemosinteză, nu pe lumina soarelui; închisă publicului, intră doar cercetători cu aprobare.

Peșteră cu trei niveluri și 1.450 m de galerii în Munții Poiana Ruscă, cu o intrare largă și o sală cu acustică bună, în care se țin concerte de la începutul anilor ’80.








