Obiective în România

Cetatea lui Vlad Țepeș, cocoțată pe o creastă deasupra Cheilor Argeșului, pe Transfăgărășan; se urcă pe 1.480 de trepte, iar de pe ziduri se vede toată valea.

Cetate țărănească săsească urcată în trepte pe un deal de bazalt deasupra orașului Rupea, atestată în 1324 și restaurată în 2010–2013, cu priveliște largă peste colinele Transilvaniei.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de peste 70 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.

Chipul regelui dac Decebal, sculptat între 1994 și 2004 într-o stâncă de 55 m de la gura Mraconiei, pe malul românesc al Dunării: cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Defileul de 33 km prin care Jiul trece Carpații între Bumbești-Jiu și Livezeni: DN66 urmează râul prin Parcul Național Defileul Jiului, pe lângă Mănăstirea Lainici.

Cel mai mare lac glaciar din România, la 2.040 m în inima Parcului Național Retezat; se ajunge doar pe jos, în circa două ore de urcuș din Poiana Pelegii.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Singurul lac vulcanic din România: o oglindă de apă aproape rotundă, în craterul Ciomatu, înconjurată de păduri, cu o capelă catolică pe mal și tinovul Mohoș în craterul vecin.

Liman lung de circa 16 km la 40 km nord de București, între păduri, vile și debarcadere, cu o rezervație de nuferi la mijloc și Mănăstirea Snagov pe o insulă.

Lac sărat helioterm din Sovata, apărut în 1875 pe un masiv de sare: sub un strat subțire de apă dulce, apa sărată trece vara de 40 °C; în sezon funcționează un ștrand pe mal.

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Stațiune balneară la 15 km de Sibiu, cu lacuri sărate formate pe locul unor ocne de sare prăbușite: vara faci baie în apă în care plutești, între maluri albe de sare.

Palat neogotic al boierilor Sturdza, cumpărat în 1862 de Alexandru Ioan Cuza și devenit reședința familiei domnitoare; azi muzeu memorial, cu interioare refăcute după inventarul Elenei Cuza.