
Băile Olănești
Stațiune balneară într-o vale împădurită de sub munții Vâlcii, cu peste 30 de izvoare minerale numerotate, o alee a izvoarelor de-a lungul râului și biserica de lemn a lui Horea, adusă din Apuseni.

Stațiune balneară într-o vale împădurită de sub munții Vâlcii, cu peste 30 de izvoare minerale numerotate, o alee a izvoarelor de-a lungul râului și biserica de lemn a lui Horea, adusă din Apuseni.
Lacuri sărate formate pe locul vechilor ocne de sare de la Telega, lângă Câmpina: vara faci baie în apă cu aproape 277 g de săruri la litru. Galeriile nu se vizitează.

Stațiune balneoclimaterică în defileul Oltului, între Munții Harghita și Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete, un centru wellness cu apă termală și trasee spre Stânca Șoimilor.

Mică cetate săsească pe dealul unui sat de la capăt de drum, cu patru turnuri restaurate în care s-au amenajat micro-muzee ale vieții din sat; premiată Europa Nostra în 2024.

Cetate săsească din Țara Bârsei, lângă Brașov: o biserică neoclasică din secolul al XIX-lea, înconjurată de o dublă incintă medievală cu opt turnuri de apărare păstrate.

Bazilică romanică din secolul al XIII-lea, închisă între ziduri de 12 m cu șapte turnuri, cu cel mai înalt turn-clopotniță din Țara Bârsei și o capelă cu fresce gotice din secolul al XV-lea.

Stațiune de munte la 900 m, în nordul Harghitei, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă din care bei gratuit, vile vechi din lemn, peșteri în travertin și un centru balnear nou.
Defileu îngust de calcar din Munții Piatra Mare, lângă Brașov, cu șapte trepte de apă urcate pe scări metalice și pasarele; la ieșire te poți întoarce cu tiroliana.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.

Cădere de apă de circa 40 m pe pârâul Capra, chiar lângă Transfăgărășan, pe versantul sudic al Făgărașului, la 1.690 m; se vede de pe pod, fără niciun pas de drumeție.

Cădere de apă pe treapta de stâncă din capătul Văii Jepilor, sub Cabana Caraiman, în Bucegi; curge din plin doar primăvara târziu și la începutul verii, de unde și porecla de „cascada fantomă”.

Cădere de apă de circa 8 m peste un prag de gresie, într-un defileu împădurit al Văii Cașoca, lângă Lacul Siriu; cunoscută și ca Cascada Pruncea, se ajunge cu mașina aproape până la ea.
Cascadă de 20–30 m pe Valea Cormaia, la poalele Munților Rodnei, lângă Sângeorz-Băi; o potecă amenajată de circa 1 km, cu scări, punți și lanțuri, urcă pe lângă treptele ei.

Cascadă cu apă termală care nu îngheață niciodată, căzând peste un perete de travertin acoperit de mușchi, la un sfert de oră de mers pe jos din centrul stațiunii Geoagiu-Băi.

Cascadă de 25 m în două trepte, pe pârâul Rupturi, în pădurile de sub Toaca, în Parcul Național Ceahlău; se ajunge pe jos din stațiunea Durău, în circa două ore.










