Top 100 obiective din România

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Cascada de tuf calcaros acoperită de mușchi de pe Cheile Minișului, exact pe paralela 45, faimoasă în toată lumea; s-a prăbușit parțial în 2021 și se reface natural, la câțiva pași de DN57B.

Cea mai mare reședință nobiliară barocă din Transilvania, devastată în 1944 și readusă la viață de un șantier-școală premiat în Europa; fațadă neogotică, lapidariu și expoziție despre Miklós Bánffy.

Palat neogotic ridicat de George și Maria Sturdza între 1880 și 1904, cu fațade acoperite de steme și dantelării de piatră, într-un parc vechi cu iazuri; redeschis în 2026 după o restaurare amplă.

Cetate cu bastioane și șanț cu apă în centrul Făgărașului, reședință a principilor Transilvaniei în secolul al XVII-lea, azi muzeul Țării Făgărașului.

Cetate țărănească medievală pe un deal stâncos deasupra Râșnovului, cu vedere spre Bucegi și Piatra Craiului; incinta de sus e în restaurare, dar Grădina Cetății și Turnul Báthory se vizitează.

DN57 merge circa 100 km pe malul Dunării, de la Orșova la Moldova Nouă, prin Cazanele Mari și Mici, pe sub chipul lui Decebal și cu Serbia pe malul celălalt.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Palatul neogotic cu turn cu ceas și carillon din centrul Iașului, ridicat în 1906–1925 ca Palat de Justiție; azi adăpostește patru muzee naționale de artă, istorie, etnografie și știință.

Palatul brâncovenesc ridicat de Constantin Brâncoveanu în 1702, cu loggia lui de piatră sculptată, cuhnia, biserica din 1688 și un parc întins pe malul lacului, la 15 km de centrul Bucureștiului.

Peșteră în Munții Apuseni care adăpostește unul dintre cele mai mari ghețari subterani din lume: un bloc de gheață vechi de peste 10.000 de ani, la care cobori pe scări printr-un aven larg de 60 m.

Peșteră pe patru niveluri în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Cea mai lungă plajă amenajată de pe litoralul românesc: opt kilometri de nisip pe grindul dintre Marea Neagră și lacul Siutghiol, lățiți cu peste o sută de metri prin înnisipare.

Drumul asfaltat care trece Masivul Rarău între Pojorâta și Chiril, pe 28 km de serpentine, pe sub Pietrele Doamnei, cu vederi peste munții Bucovinei.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.