
Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.
100 de rezultate

Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.

Reședința regală a lui Ferdinand și a Reginei Maria, azi sediul Președinției și Muzeul Național Cotroceni: saloane de epocă, biblioteca regelui, apartamentele reginei și biserica refăcută a lui Șerban Cantacuzino.

Cea mai înaltă trecătoare din Carpații Orientali: DN18 urcă din Borșa la 1.416 m, între Munții Rodnei și Munții Maramureșului, și coboară pe valea Bistriței Aurii spre Cârlibaba, din Maramureș în Bucovina.

Ciupercile de piatră de pe platoul Bucegilor, la ~2.200 m: stânci de conglomerat roase de vânt, ger și ploaie, la câteva minute de telecabina din Bușteni și de Sfinx.

Chipul regelui dac Decebal, sculptat între 1994 și 2004 într-o stâncă de 55 m de la gura Mraconiei, pe malul românesc al Dunării: cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Crucea de oțel înaltă de 39 m, ridicată în anii 1920 pe marginea abruptului Caraimanului, la 2.291 m, în memoria eroilor din Primul Război Mondial; se vede din tot Bușteniul.

Lac de baraj natural apărut în 1837, când un versant a blocat valea Bicazului; din apă ies și azi trunchiurile pădurii înecate, la capătul de sus al Cheilor Bicazului.

Ctitoria lui Ștefan cel Mare din 1466–1469, locul mormântului său, cu Turnul tezaur din 1481 și un muzeu cu una dintre cele mai bogate colecții de broderii medievale.

Fosta închisoare din Sighet, unde a murit elita politică a României interbelice, transformată de Ana Blandiana și Romulus Rusan în primul muzeu al comunismului din Europa de Est; peste 50 de celule-săli.

Cunoscut și ca Lacul Bicaz, e cel mai mare lac de acumulare de pe râurile interioare ale țării: 35 km de apă pe Bistrița, sub Ceahlău, închiși de un baraj de 127 m.

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Reședința în care Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit din 1965 până în 1989, cu interioarele de lux păstrate aproape neschimbate, piscina cu mozaic și cinematograful privat, vizitabilă doar în tururi cu ghid.

Fosta reședință a regilor României din Piața Revoluției, azi Muzeul Național de Artă al României: Sala Tronului, Scara Voievozilor și cea mai mare colecție de artă românească și europeană din țară.

Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.

Peșteră săpată în peretele Cheilor Ialomiței, în inima Bucegilor, la 1.660 m, cu o mănăstire lipită de gura ei și 480 m de galerii iluminate, până la Sala Urșilor și „La Altar”.














