146 de rezultate
Bazilică romanică din secolul al XIII-lea, înconjurată de un zid de apărare, cu fresce din 1522 și bolți gotice în rețea; edificiul e inclus într-un proiect de restaurare.
Biserică gotică din secolul al XV-lea, refăcută în 1819 și înconjurată de un zid cu creneluri de tragere; turnul zvelt e un exemplu de turn de tip Ciuc, iar în interior se păstrează fresce din secolul al XV-lea.
Biserică gotică din secolele XIV–XVI, ocrotită de un zid de incintă cu creneluri de tragere și un turn de poartă, în centrul satului din Ciucul de Jos. Una dintre cele mai mari biserici medievale ale zonei.
Castru roman din Valea Teleajenului, ridicat în timpul războaielor dacice, cu ziduri de piatră și o clădire cu încălzire prin hipocaust; în prezent în curs de amenajare ca parc arheologic.
Fortificație romană târzie pe prima terasă a Dunării, la nord de satul Hinova, cu ziduri joase de piatră și șapte turnuri; sub ea a fost găsit cel mai mare tezaur preistoric de aur din România.
Castru roman târziu, ridicat în secolul al IV-lea la nord de Dunăre, și termele lui cu hipocaust, ale căror ziduri se văd în centrul comunei Pietroasele, la câțiva pași de locul tezaurului „Cloșca cu puii de aur”.
Cel mai important castru roman de pe valea Jiului, lângă gara Răcari din comuna Brădești, unde a stat un detașament de călăreți mauri; săpăturile continuă și azi, iar în 2025 a apărut fundația hambarului.
Castrul Jidova (Jidava), la intrarea în Câmpulung, singurul castru de piatră de pe Limes Transalutanus, cu ziduri, turnuri refăcute, hipocaust și muzeu de sit; parte din situl UNESCO al frontierei romane din Dacia.
Castru și așezare romană de pe malul Mureșului, lângă Deva, cu amfiteatrul și băile romane păstrate în câmp, la poalele turnurilor termocentralei Mintia.
Ruinele orașului grecesc Orgame și ale cetății romane târzii Argamum, pe Capul Doloșman, deasupra lacului Razim: ziduri, poartă și patru bazilici paleocreștine, într-un peisaj sălbatic.
Ruinele unei cetăți romano-bizantine de lângă Garvăn, pe o popină din lunca Dunării, cu zidul de incintă și turnurile încă în picioare, față în față cu Galațiul.
Cetate țărănească în ruină, cu zid de incintă și turnuri de piatră, pe un deal de la marginea satului Jimbor, pe drumul de la Rupea spre Secuime; are o inscripție de restaurare din 1692.
Cetate nobiliară din secolul al XIV-lea, cu donjon și incintă inelară de piatră, ridicată de cnezii Sălașului la poalele Retezatului și restaurată după 2012.
Din fortificația săsească a Bistriței a rămas Turnul Dogarilor, de 25 m, și porțiuni de zid de piatră din secolele XV–XVI, restaurate prin PNRR și redeschise în 2026.
Incintă fortificată din secolul al XVII-lea, cu șapte bastioane ridicate de breslele orașului și biserica gotică a franciscanilor în curte, azi parc deschis tuturor, cu muzeu și evenimente.
