
Băile Felix
Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.
Bihorul e județul cu cea mai mare parte din Apuseni: Munții Bihor, Vlădeasa, Pădurea Craiului și Codru-Moma ocupă estul și sudul, cu platoul carstic Padiș în mijlocul lor, iar vestul e câmpie, cu Oradea pe Crișul Repede. Orașul e cunoscut pentru palatele Secession restaurate, pentru cetatea pentagonală și pentru apele termale care ies la suprafață în jur, la Băile Felix și Băile 1 Mai. Obiectivele turistice din județul Bihor sunt, în cea mai mare parte, peșteri, chei și cascade, la care se ajunge pe drumuri de vale și poteci marcate.
Peștera Urșilor, la Chișcău, e cea mai cunoscută peșteră amenajată din Apuseni, iar Cetățile Ponorului sunt unul dintre cele mai mari complexe carstice din Apuseni, cu portaluri și avene. Peștera Meziad, lângă Beiuș, și Peștera Unguru Mare, în defileul Crișului Repede, sunt deschise vizitatorilor, iar cascadele Bohodei, Iadolina și Moara Dracului răsplătesc drumeții mai lungi. Băile Felix e oprirea de câmpie, la ieșirea din Oradea.
36 de rezultate

Cea mai mare stațiune balneară permanentă din România, la 8 km de Oradea: izvoare termale de până la 49 °C, ștranduri deschise tot anul și o rezervație cu nuferi și lotuși termali.

Cea mai vizitată peșteră din România: 488 m de galerii amenajate sub satul Chișcău, pline de stalactite și stalagmite, cu oasele a circa 140 de urși de cavernă rămase acolo unde au fost găsite.

Cetate bastionară în formă de pentagon, ridicată de principii Transilvaniei în secolele XVI–XVII: cinci bastioane, palatul princiar cu Muzeul Orașului Oradea și curți în care intri liber.

Complex carstic de pe Platoul Padiș: trei doline uriașe cu pereți de peste 200 m și portalul de 76 m prin care Valea Cetăților intră în munte. Se vede de pe un circuit marcat, nu dintr-o peșteră amenajată.
Cascadă în mai multe trepte pe Valea Iadului, printre bolovani uriași, chiar lângă drumul dintre Stâna de Vale și Lacul Leșu; o vezi de pe o platformă metalică sau de jos, de la apă.

Reședința episcopilor romano-catolici, ridicată în 1762–1777 de Franz Anton Hillebrandt, e cel mai mare palat baroc din România; azi găzduiește expoziții de artă bisericească, iar grădina e deschisă zilnic.

Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.

Platou carstic la circa 1.200 m, în inima Parcului Natural Apuseni, cu poieni, doline și păduri de molid. De la Cabana Padiș pornesc traseele marcate spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei și Groapa de la Barsa.
Cascadă de circa 80 m pe Valea Bohodei, sub vârful cu același nume, considerată cea mai înaltă din Apuseni; se ajunge pe un circuit dificil din Pietroasa, cu pasaje pe stâncă echipate cu lanțuri.
Cea mai lungă peșteră cunoscută din România, cu peste 42 km de galerii pe mai multe niveluri, care se vizitează doar în ture de speoturism cu ghid acreditat.

Sinagogă din 1877–1878 pe malul Crișului Repede, cu cupolă largă și interior pictat în stil maur; restaurată și redeschisă în 2015, e azi spațiu cultural.

Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.

Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.

Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, ridicată între 1752 și 1780: cea mai mare biserică barocă din România, cu o orgă a Mariei Tereza și un interior de marmură, pictat și aurit.

Palat eclectic din 1902–1903 în Piața Unirii, sediul Primăriei, cu un turn de aproape 50 m: ceasul lui cântă Marșul lui Iancu, iar de sus se văd acoperișurile centrului.











