
Podul lui Dumnezeu
Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.
Mehedințiul e județul Dunării: aici fluviul taie Carpații prin defileul Porților de Fier, iar Drobeta-Turnu Severin, orașul-reședință, păstrează picioarele podului lui Traian și ruinele castrului roman. Nordul e muntos, cu Munții Mehedinți și Cernei, mijlocul e un podiș calcaros cu peșteri și doline, iar sudul coboară spre lunca Dunării; Orșova stă pe malul lacului de acumulare. Ce poți vizita în Mehedinți ține mai ales de apă și de piatră: Clisura Dunării, Mănăstirea Mraconia, Platoul Mehedinți cu podurile lui naturale.
Cazanele Dunării sunt punctul culminant al defileului: Cazanele Mari și Cazanele Mici, cu pereți de calcar care se ridică direct din apă, se văd cel mai bine de pe barcă. Pe malul românesc, Chipul lui Decebal e sculptat în stâncă deasupra fluviului, iar Drumul Clisurii Dunării urmează malul de la Orșova până la Moldova Nouă. În interior, Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele e un pod natural de piatră peste care trece chiar șoseaua.
18 rezultate

Cel mai mare pod natural din România și singurul din lume peste care trece o șosea: o arcadă de calcar de 30 m, rămasă din tavanul prăbușit al unei peșteri, în satul Ponoarele din Platoul Mehedinți.

Chipul regelui dac Decebal, sculptat între 1994 și 2004 într-o stâncă de 55 m de la gura Mraconiei, pe malul românesc al Dunării: cea mai înaltă sculptură în piatră din Europa.

Cel mai îngust sector al Defileului Dunării, între Dubova și Ogradena: fluviul trece printre pereți de calcar, cu Serbia pe malul opus, văzut din barcă sau de pe Ciucaru Mare.

Castrul care păzea capătul nordic al Podului lui Traian peste Dunăre: ziduri și fundații restaurate, în curtea Muzeului Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin.

DN57 merge circa 100 km pe malul Dunării, de la Orșova la Moldova Nouă, prin Cazanele Mari și Mici, pe sub chipul lui Decebal și cu Serbia pe malul celălalt.

Ruina capătului nordic al podului peste Dunăre construit în 103–105 de Apolodor din Damasc pentru Traian, în parcul arheologic al muzeului din Drobeta-Turnu Severin.

Mică biserică de lemn din secolul al XIX-lea, cu acoperiș de șindrilă și pereți albi, ascunsă între copaci în Isverna, cu iconostas și pictură interioară populară.

Ruinele cetății de pe malul Dunării, centrul Banatului de Severin în secolul al XIII-lea: ziduri și șanț consolidate, turnul nord-estic rămas în picioare și un festival medieval în fiecare toamnă.

Casă boierească fortificată din Cerneți, lângă Drobeta Turnu Severin, ridicată în jurul anului 1812 și refăcută după 1821 de căpitanul de panduri Nistor, cu cerdac pe stâlpi sculptați.

Muzeul județean din Drobeta-Turnu Severin, cu macheta Podului lui Traian la scara 1:50, acvariu cu pești dunăreni și secții de arheologie, științele naturii și etnografie.

Cea mai mare peșteră din Defileul Dunării, cu peste 1,6 km de galerii care străbat Ciucaru Mare; se intră din Cheile Ponicovei, de la DN 57, sau dinspre Dunăre, cu barca.
Una dintre cele mai lungi peșteri din România, cu peste 20 km de galerii pe patru niveluri, în Platoul Mehedinți; interiorul e arie protejată, fără circuit turistic, dar portalul Gura Prosacului se vede de pe o potecă.

Grotă largă, deschisă chiar deasupra Dunării în Cazanele Mari, cu ziduri de fortificație de la romani până la austrieci; se ajunge doar cu barca, de la Dubova sau Eșelnița.

Mică biserică de lemn din 1820–1822, tencuită și zugrăvită în 1835, aflată în cimitirul unui sat risipit pe dealurile Platoului Mehedinți, azi în restaurare.

Cula de pe dealul Gârdanului, de lângă Drobeta-Turnu Severin, legată de numele lui Tudor Vladimirescu: casă boierească fortificată cu foișor cu stâlpi de cărămidă și turn de pază, în prezent în restaurare.













