
Transalpina
Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.
Gorjul se întinde de la crestele Parângului și ale Munților Vâlcan, în nord, până la dealurile și câmpia din lungul Jiului, cu Târgu Jiu drept oraș-reședință. E județul lui Constantin Brâncuși, născut la Hobița, și al mănăstirilor vechi — Tismana, Polovragi, Lainici —, dar și al unui relief de calcar cu peșteri și chei, cum sunt Cheile Sohodolului și Cheile Oltețului. Între obiectivele turistice din județul Gorj, ansamblul sculptural din Târgu Jiu și drumurile de munte sunt cele mai cunoscute.
La Târgu Jiu, Coloana fără sfârșit, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii alcătuiesc ansamblul lui Brâncuși, înscris în patrimoniul UNESCO. Spre nord, Defileul Jiului leagă Oltenia de Transilvania printr-un drum strâns între Parâng și Vâlcan, iar Transalpina pornește din Novaci și urcă pe la Rânca. Peștera Muierilor, la Baia de Fier, și Peștera Polovragi, la gura Cheilor Oltețului, sunt amenajate pentru vizitare.
26 de rezultate

Cea mai înaltă șosea din România: DN67C urcă din Novaci peste Munții Parâng până la 2.145 m, în Pasul Urdele, și coboară pe lângă Lacul Oașa spre Sebeș, pe 148 km deasupra norilor.

Coloana de 29,35 m din module de fontă alămită ridicată de Constantin Brâncuși în 1938 la Târgu Jiu, pentru eroii din 1916: capătul estic al ansamblului „Calea Eroilor”, în Patrimoniul UNESCO.

Defileul de 33 km prin care Jiul trece Carpații între Bumbești-Jiu și Livezeni: DN66 urmează râul prin Parcul Național Defileul Jiului, pe lângă Mănăstirea Lainici.

Masa rotundă de piatră a lui Constantin Brâncuși, cu 12 scaune-clepsidră, în parcul de pe malul Jiului: capătul de vest al ansamblului „Calea Eroilor”, în patrimoniul UNESCO.

Peșteră pe patru niveluri la Baia de Fier, în Cheile Galbenului, la poalele Parângului, cu 860 m de galerii iluminate, oase de urs de cavernă și unele dintre cele mai vechi resturi de om modern din Europa.

Poarta de travertin sculptată de Constantin Brâncuși în 1937–1938 la intrarea în Parcul Central din Târgu Jiu, parte din ansamblul „Calea Eroilor”, patrimoniu UNESCO.

Mănăstire de călugări chiar pe marginea DN66, în Defileul Jiului: biserica veche pictată din 1812–1817, biserica nouă pe două niveluri și moaștele Sfântului Irodion.

Pod metalic istoric, legat de apărarea Târgu Jiului în octombrie 1916; trei tronsoane ale vechii construcții leagă astăzi Parcul Central de insulița de pe Jiu.

Cea mai veche mănăstire din Țara Românească, întemeiată de Sfântul Nicodim în secolul al XIV-lea pe un pinten de stâncă, lângă o cascadă; aici a stat ascuns aurul BNR între 1944 și 1947.

Muzeu de artă în Casa Barbu Gănescu, unde Brâncuși a fost găzduit în 1937–1938, cu expoziții temporare și un pridvor neoromânesc cu arcade.

Biserica ortodoxă cu trei turle ridicată în 1927–1937 pe Calea Eroilor din Târgu Jiu, la mijlocul axei dintre Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit, inclusă în situl UNESCO al ansamblului Brâncuși.

Muzeu în aer liber la Curtișoara, lângă Bumbești-Jiu: peste 30 de case țărănești de lemn din tot Gorjul, ansamblul Tătărescu, biserici și instalații populare, lângă Cula Cornoiu.

Biserica ortodoxă cu două turle din Piața Victoriei, ridicată în 1748–1764 de negustori, cu fresce exterioare cu filozofi antici și un trecut de muzeu în anii comunismului.

Casă boierească fortificată din Glogova (Gorj), cu beci masiv din secolul al XVII-lea și etaj cu pridvor de lemn ridicat după 1764, în mijlocul unui parc, lângă biserica Sf. Nicolae.

Stațiune montană la 1.600 m, la poalele vârfului Păpușa din Munții Parâng, pe Transalpina: domeniu schiabil cu telescaune și teleschiuri, peisaj de pajiști alpine și punct de plecare spre creasta Parângului.














