
Piața Victoriei
Esplanada pietonală a Timișoarei, între Opera din Palatul Culturii și Catedrala Mitropolitană, flancată de palatele de pe Corso și locul unde Timișoara a fost declarată primul oraș liber în decembrie 1989.
29 de rezultate

Esplanada pietonală a Timișoarei, între Opera din Palatul Culturii și Catedrala Mitropolitană, flancată de palatele de pe Corso și locul unde Timișoara a fost declarată primul oraș liber în decembrie 1989.

Biserică barocă din Piața Victoriei din Lugoj, zidită în 1759–1766, cu două turnuri de 57 m, navă unică și pictură în frescă din 1941–1944.

Cea mai mare biserică romano-catolică din Timișoara, ridicată între 1896 și 1901 în stil neoroman, din cărămidă aparentă, cu două turnuri de 65,7 m în Piața Romanilor din Fabric.

Conac al familiei Karátsonyi din secolul al XVIII-lea, cumpărat în 1935 de principesa Elisabeta; azi e o clădire degradată, în lucrări de punere în siguranță, într-un parc de peste 8 hectare.

Zidurile unei cetăți medievale se păstrează în pădure, pe Dealul Cetății, la nord-est de satul Jdioara. La ruine se ajunge pe jos.

Catedrala barocă a episcopiei catolice din Timișoara, ridicată între 1736 și 1774 în Piața Unirii; restaurată din fonduri europene și redeschisă în aprilie 2023, cu cripta episcopilor sub altar.

Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.

Unul dintre cele mai vechi parcuri ale Timișoarei, lângă Catedrala Mitropolitană: alei largi, fântâni, pergole, monumente și Aleea Personalităților, un muzeu în aer liber cu busturi de bronz.

Biserică de lemn din secolul al XVIII-lea, în câmpia Banatului, cu turn mic de șindrilă și pictură murală stearsă de vreme, ocrotită de o schelă de protecție până la restaurare.

Clădire monumentală neorenascentistă din Cetate, ridicată în 1855–1860 pentru administrația Banatului; azi găzduiește instanțele timișorene și se vede doar din exterior.

Peșteră cu trei niveluri și 1.450 m de galerii în Munții Poiana Ruscă, cu o intrare largă și o sală cu acustică bună, în care se țin concerte de la începutul anilor ’80.

Fundații și ziduri joase ale unei fortificații din secolele XVI–XVII, pe un teren înierbat din nordul orașului Făget.

Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.

Rozariul istoric al Timișoarei, amenajat în 1929–1934: rondouri de trandafiri tăiate în gard viu, pergole albe de lemn și un teatru de vară în aer liber, într-un parc de aproape patru hectare.













