
Mănăstirea Negoiești
Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.
79 de rezultate

Ctitorie din 1648–1649 a lui Matei Basarab și a doamnei Elina, pe malul Argeșului: biserica cu trei turle și fresce din secolul al XIX-lea, restaurată cu fonduri europene și resfințită în 2016.

Ansamblul de pe locul vechii curți domnești din Câmpulung, cu turnul-clopotniță din 1647, lespedea de mormânt a voievodului Nicolae Alexandru din 1364 și Casa Domnească a lui Matei Basarab.

Mănăstire de maici întemeiată în 1813 lângă București, cu biserica mare ridicată de Sfântul Calinic de la Cernica, case monahale cu cerdacuri, o colecție muzeală și un cimitir cu morminte de artiști.

Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci”, ridicată de Ștefan cel Mare în 1487: cea mai veche ctitorie a lui păstrată, cu fresca „Cavalcada Sfintei Cruci”; monument UNESCO lângă Suceava.

Ctitorie a domnitorului Matei Basarab, la 20 km de București: biserica de cărămidă din 1642–1646, cu fresce originale din 1649 în pronaos, păstrate doar aici și la Arnota.

Biserica Sfântul Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare în 1496: cea mai veche biserică din Botoșani, din cărămidă roșie netencuită, cu o clopotniță de piatră din aceeași vreme.

Mănăstire de maici la intrarea în Cheile Râmețului, în Munții Trascăului, cu o biserică veche de piatră ale cărei picturi murale pornesc din jurul anului 1300, și o biserică nouă din 1992.

Ctitorie a lui Petru Rareș din 1542, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată și pe dinafară, închisă de ziduri de piatră cu turn; restaurată prin PNRR și recepționată în mai 2026.

Mănăstirea „Sfânta Ana” din Țara Lăpușului, ascunsă într-o pădure de fag și stejar, unde a trăit și e înmormântat monahul-scriitor Nicolae Steinhardt, cu o bibliotecă de peste 40.000 de volume.

Mănăstire de maici de lângă balta Saon, cu o biserică albă cu trei turle ridicată din 1909 și cu biserica veche din 1881, în comuna Niculițel; monument istoric.

Mănăstire-cetate din munții Neamțului, ridicată în 1602 de vornicul Nestor Ureche, cu ziduri groase de până la 3 m, biserica cu pisania originală și un tezaur de odoare vechi.

Schit de călugări ascuns între stâncile munților Neamțului, cu o biserică de lemn din 1813 și peștera în care s-a nevoit Sfânta Teodora de la Sihla.

Mănăstire fortificată ridicată de Alexandru Lăpușneanu în anii 1550, cu zid de incintă și turnuri, necropolă domnească a Moldovei și azi mănăstire de maici.

Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.

Mănăstire de maici din cartierul Burdujeni al Sucevei, ctitorită în 1597 de postelnicul Teodor Movilă: biserică trilobată cu ocnițe, turn-clopotniță de poartă și zid de incintă.














