
Bușteni
Oraș-stațiune din Valea Prahovei, la poalele abruptului Bucegilor: iarna pârtia Kalinderu, cu telescaun, zonă pentru începători și săniuș, vara poteci spre Caraiman, Babele și Cascada Urlătoarea.
55 de rezultate

Oraș-stațiune din Valea Prahovei, la poalele abruptului Bucegilor: iarna pârtia Kalinderu, cu telescaun, zonă pentru începători și săniuș, vara poteci spre Caraiman, Babele și Cascada Urlătoarea.
Domeniu schiabil în golul alpin al Munților Șureanu, sub vârfurile Șureanu și Aușel: zece pârtii pe platoul alpin și prin pădure, un telescaun, două teleschiuri și priveliști spre Parâng și Retezat.

Stațiune montană la ~800 m, pe versantul nord-vestic al Ceahlăului: punct de plecare spre Cabana Dochia, mănăstire pictată de Tonitza și pârtie de schi și săniuș la poalele muntelui.

Domeniu schiabil sub vârful Harghita Mădăraș, cel mai înalt din Munții Harghita: 4,5 km de pârtii prin pădurea de molid, schi de seară și, vara, drumeții spre vârf și via ferrata.
Zona turistică a orașului Negrești-Oaș, la poalele vârfului Pietroasa: singura pârtie de schi din județul Satu Mare, de dificultate medie, cu telescaun și nocturnă, plus trasee marcate spre Sfinxul Oașului.

Stațiune montană din Munții Gilăului, la circa 55 km de Cluj-Napoca: iarna, pârtiile Buscat Ski Resort, cu telescaun, sanie și tubing; vara, trasee marcate spre Scărița-Belioara și Muntele Mare.

Dealul Cozla de deasupra orașului Piatra Neamț, la 8 minute de centru cu telegondola: terasă panoramică spre lacul Bâtca Doamnei și Ceahlău, pădure și poteci. Pârtia de schi de aici nu mai funcționează.

Stațiune montană la aproximativ 1.600 m, deasupra Caransebeșului: pârtii precum Vâlsanu, Felix și Borlova, două telescaune, nocturnă în weekend și drumeții de vară spre Țarcu.

Aproape 31.000 de hectare de păduri în nordul Neamțului, unde zimbrii trăiesc din nou în libertate, cu trasee prin pădure între mănăstiri, rezervații de gorun și stejar și un centru de vizitare interactiv.

Munți abrupți de gnais deasupra Defileului Oltului, cu Vârful Cozia la 1.668 m, cabană pe creastă și păduri de fag seculare înscrise în patrimoniul mondial UNESCO.

Cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din România, de 25 km, cu Vârful La Om la 2.238 m, Prăpăstiile Zărneștilor, Cabana Curmătura și trasee pentru toate nivelurile.
Stațiune montană mică deasupra orașului Vulcan, în Valea Jiului: telegondolă din oraș, pârtii scurte și ușoare cu teleschiuri, săniuș pe drumul închis iarna și, vara, urcarea spre pasul de 1.621 m.

Două trupuri de făget virgin pe versantul Munților Țibleș, Izvorul Șurii și Preluci, înscrise din 2017 în patrimoniul mondial UNESCO, cu arbori de două-trei sute de ani și urși, lupi și râși.
Pârtie de schi pe versantul nordic al Rarăului, chiar la marginea Câmpulungului Moldovenesc: o coborâre lungă prin pădure, deservită de o telegondolă, cu nocturnă și zăpadă artificială.
Domeniu schiabil la poalele Munților Retezat, la circa 1.200 m: telescaun și două teleschiuri, trei variante de coborâre, schi nocturn și, vara, mountain cart.









