24 de rezultate
Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.
Cei mai vechi munți din România, granite hercinice tocite până la 467 m, cu creste stâncoase, stepă și păduri balcanice, țestoase de uscat și sute de păsări răpitoare în migrație.
Cel mai înalt masiv din Carpații Orientali, cu Vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), circuri glaciare și Lacul Iezer; parc național și rezervație a biosferei, urcat cel mai des din Borșa.
Cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din România, de 25 km, cu Vârful La Om la 2.238 m, Prăpăstiile Zărneștilor, Cabana Curmătura și trasee pentru toate nivelurile.
Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.
Platou carstic la circa 1.200 m, în inima Parcului Natural Apuseni, cu poieni, doline și păduri de molid. De la Cabana Padiș pornesc traseele marcate spre Cetățile Ponorului, Cheile Galbenei și Groapa de la Barsa.
Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.
Satul cu case albe din Munții Trascăului, premiat Europa Nostra în 1999, la poalele masivului de calcar Piatra Secuiului (1129 m), de după care vara soarele răsare de două ori.
Cel mai înalt vârf din România (2.544 m), în Munții Făgăraș, legat de Viștea Mare printr-o creastă îngustă. Se urcă pe trasee lungi, din Valea Rea, Valea Sâmbetei sau Valea Viștei.
