Biserica Sfântul Nicolae, zidită de Ștefan cel Mare în 1496: cea mai veche biserică din Botoșani, din cărămidă roșie netencuită, cu o clopotniță de piatră din aceeași vreme.
Ctitoria lui Petru Rareș din 1530 și necropola familiei lui, cu biserica „Sfântul Nicolae” pictată în frescă și o incintă de cetate; monument UNESCO, lângă Dolhasca.
Cea mai veche mănăstire din Bărăgan, ridicată de marele postelnic Ianache Caragea și refăcută de Matei Basarab, cu incintă de cărămidă din secolul al XVII-lea și un turn-clopotniță prin care se intră.
Mică mănăstire de maici din Centrul Vechi, cu o biserică brâncovenească din 1724, fațade pictate cu medalioane, o curte cu arcade și un lapidariu cu pietre de la biserici dispărute ale Bucureștiului.
Casa familiei Eminovici din Ipotești, refăcută pe temeliile celei din copilăria lui Mihai Eminescu, cu biserica de lemn a familiei, mormintele părinților și o casă țărănească cu colecție etnografică.
Muzeul Asociației Memorialul Revoluției, într-o fostă clădire militară din Timișoara: haine și drapele ale zilelor din decembrie 1989, o capelă a eroilor-martiri și singura porțiune din Zidul Berlinului din România.
Ultima cale ferată forestieră activă din Carpați: trenul cu locomotivă cu abur urcă 21,6 km pe valea râului Vaser, prin Parcul Natural Munții Maramureșului, până la stația Paltin.
Muntele împădurit de 960 m care se ridică direct din centrul Brașovului: literele „BRAȘOV”, belvedere peste orașul vechi, rezervație naturală, trasee marcate și telecabină de la poalele lui.
Muzeul județean al Vasluiului, într-un palat neoclasic fost prefectură: arheologie, istorie, artă, personalități bârlădene, plus observator astronomic și planetariu.
Muzeul din Palatul Jean Mihail, ridicat în 1898–1907 după planurile lui Paul Gottereau, păstrează șase lucrări de Brâncuși, între care „Sărutul”, și artă românească și europeană.
Muzeu etnografic în aer liber pe malul lacului Herăstrău, în mijlocul Bucureștilor: gospodării, biserici de lemn, mori și ateliere aduse din toată țara, ridicate din nou aici încă din 1936.
Muzeul din clădirea neoromânească de pe Șoseaua Kiseleff, desemnat Muzeul European al Anului în 1996, păstrează peste 100.000 de obiecte de artă și civilizație țărănească.
Muzeul din Palatul Baroc al Pieței Unirii strânge pictură europeană veche, artă bănățeană și românească și colecția Corneliu Baba, într-o clădire începută în 1754.
Muzeul de pe Șoseaua Kiseleff strânge dioramele din 1907, scheletul de Deinotherium și peste 2 milioane de piese de zoologie, paleontologie și mineralogie, într-o clădire inaugurată în 1908.
Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.