Trecătoarea prin care DN17 trece la 1.201 m din Transilvania spre Bucovina, între Bistrița și Vatra Dornei: pășuni cu molizi, crucea de 31 m și hotelul inspirat de Borgo Pass din „Dracula”.
Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.
Centrul vechi al Constanței, pe locul cetății antice Tomis: Piața Ovidiu, mozaicul roman, moscheea cu minaret, catedrala, Farul Genovez și faleza Cazinoului, toate la câțiva pași unul de altul.
Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.
Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.
Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.
Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.
Peșteră cu un portal de peste 30 m deschis spre Crișul Repede, în care se intră pe un pod suspendat și unde au trăit oameni încă din neolitic.
Peșteră iluminată pe versantul Postăvarului, între Râșnov și Poiana Brașov, cu o sală mare de peste 20 m înălțime, vizitată cu ghid, în care se țin uneori concerte.
Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.
Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.