Parc romantic de aproape 100 de hectare, proiectat de francezul Édouard Redont și inaugurat în 1903, cu lac, pod suspendat, Castelul Fermecat și grădina zoologică, în sudul Craiovei.
Trecătoarea de ~1.100 m prin care DN17A trece Obcina Mare între Vatra Moldoviței și Sucevița, cu serpentine prin pădure de molid, vederi largi peste Obcinele Bucovinei și monumentul „Palma” al drumarilor.
Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.
Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.
Podul feroviar peste brațul Borcea, parte din complexul construit de Anghel Saligny în 1890–1895 între Fetești și Cernavodă; se privește de la distanță, lângă podul nou al A2.
Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.
Stațiunea lipită de Mangalia dinspre nord: hoteluri-turn din anii '70, o plajă aflată în plină lărgire, un sanatoriu balnear public și, în spate, rezervația Mlaștina Hergheliei.
Stațiune balneară din Bărăgan, pe malul lacului Amara, căutată de mai bine de un secol pentru nămolul sapropelic folosit în tratarea reumatismului. Are baze de tratament în hoteluri, plaje pe lac și un parc dendrologic.
Stațiune balneară veche de peste un secol, la 5 km de Brăila, pe malul unui lac cu apă hipertonică și nămol sapropelic. Are baze de tratament, un parc istoric și o plajă pe lac.
Fostul Teatru Rally, clădire de patrimoniu din centrul istoric al Brăilei, cu fațadă bogat ornamentată spre Calea Regală, restaurată cu fonduri europene și folosită și azi ca teatru de repertoriu.
Clădirea Teatrului de Stat din Oradea, proiectată de firma vieneză Fellner & Helmer și deschisă în 1900: fațadă cu portic ionic în Piața Ferdinand și o sală cu loje și balcon, încă folosită în fiecare săptămână.
Drumul județean DJ107I, 78 km prin Munții Trascăului între Aiud și Bucium, lângă Abrud: sate risipite pe culmi, case cu acoperiș de paie și priveliști de la peste 1.100 m.
Turn de veghe otoman din secolul al XVIII-lea, înalt de 22 m și ușor înclinat, în centrul Pieței Unirii: simbolul orașului Giurgiu și al stemei județului.
Stațiune de pe litoralul de sud, la trei kilometri nord de Mangalia: plajă lărgită recent, golfuri închise de diguri, hoteluri cu nume de femei în jurul unui lac și ape sulfuroase folosite în tratamente.