
Covasna
Stațiunea balneară din orașul Covasna, „stațiunea inimii”: mofete cu dioxid de carbon, izvoare de apă minerală carbogazoasă la tot pasul și Balta Dracului, un vulcan noroios în parcul din centru.
507 rezultate

Stațiunea balneară din orașul Covasna, „stațiunea inimii”: mofete cu dioxid de carbon, izvoare de apă minerală carbogazoasă la tot pasul și Balta Dracului, un vulcan noroios în parcul din centru.

Casă boierească fortificată din Cartiu, lângă Târgu Jiu, ridicată în jurul anului 1760 pe un nucleu de culă și înconjurată de pridvoare de lemn; azi găzduiește un muzeu al portului popular gorjenesc.

Culă oltenească din 1812–1827, cu parter masiv și cerdac decorat, făcută de familia Măldărescu și cumpărată în 1910 de I.G. Duca; azi face parte din Complexul Muzeal Măldărești, lângă Horezu.

Casă boierească fortificată din Glogova (Gorj), cu beci masiv din secolul al XVII-lea și etaj cu pridvor de lemn ridicat după 1764, în mijlocul unui parc, lângă biserica Sf. Nicolae.

Cea mai veche culă din complexul muzeal de la Măldărești, un turn boieresc din secolul XVI completat în secolul XVIII, cu cerdacuri cu arcade și un etaj amenajat ca o curte de boiernaș oltean.

Casă boierească fortificată din Cerneți, lângă Drobeta Turnu Severin, ridicată în jurul anului 1812 și refăcută după 1821 de căpitanul de panduri Nistor, cu cerdac pe stâlpi sculptați.

Cula de pe dealul Gârdanului, de lângă Drobeta-Turnu Severin, legată de numele lui Tudor Vladimirescu: casă boierească fortificată cu foișor cu stâlpi de cărămidă și turn de pază, în prezent în restaurare.

Trecătoarea dintre Piatra Craiului și Bucegi: DN73 urcă din Rucăr pe platoul Fundata, prin Pasul Giuvala, la circa 1.260 m, și coboară spre Bran, printre sate risipite pe culmi.

Reședința domnilor Țării Românești vreme de aproape trei secole, cu Turnul Chindiei, ruinele palatului domnesc și Biserica Mare Domnească, cu cel mai mare tablou votiv de domnitori din țară.

Parc arheologic amenajat pe locul curților domnești ale Moldovei din Vaslui, cu Biserica „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, ctitorie a lui Ștefan cel Mare din 1490, în centrul orașului.
Conacul, capela cu cripta familiei și parcul în care a trăit și a fost înmormântat omul politic Ion Ghica, aflate în restaurare de către moștenitori; se vizitează la evenimente sau cu programare.

Catedrala barocă a episcopiei catolice din Timișoara, ridicată între 1736 și 1774 în Piața Unirii; restaurată din fonduri europene și redeschisă în aprilie 2023, cu cripta episcopilor sub altar.

DN67D leagă Baia de Aramă de Băile Herculane în circa 65 km: urcă în Șaua Arșasca, la ~900 m, și coboară pe Valea Cernei, printre pereți de calcar, prin Parcul Național Domogled–Valea Cernei.

Promenada de 3–4 km a Galațiului, pe două niveluri deasupra Dunării, cu sculpturi metalice din taberele din 1976–1991 și restaurante pe vapoare; în reamenajare din 2026.

Rezervație naturală din Subcarpații Vrancei unde gazul metan iese din pământ și arde singur, în flăcări mici, vizibile mai ales pe vreme uscată și seara.













