
Muzeul Național Secuiesc
Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.
492 de rezultate

Cel mai vechi muzeu din Ținutul Secuiesc, într-o clădire proiectată de Kós Károly în 1911–1912: istorie, etnografie, științele naturii și o grădină cu porți secuiești.

Muzeu etnografic în aer liber, pe ~17 hectare la marginea Pădurii Verzi: case și anexe din satele Banatului, biserică de lemn, școală și un „Drum al etniilor”, într-un sat adunat laolaltă.

Muzeul județean al Bihorului, mutat în fosta Școală Regală de Cadeți din 1898: arheologie, istorie, artă, etnografie, științele naturii și un vivariu, sub același acoperiș.

Stațiune balneară din Maramureș cu lacuri sărate apărute la suprafață pe locul vechilor ocne de sare, între ele Lacul Gavril, adânc de 30 m; baia în apă sărată se face în bazinele complexelor.

Curtea domnească ridicată de Constantin Brâncoveanu în 1698 pentru fiul său cel mare, cu palatul cu loggie, curțile închise de ziduri și grădinile refăcute, la ~50 km de București.

Reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul Transilvaniei, ridicată în stil baroc pe o terasă deasupra Oltului, cu grădina barocă, oranjeria și o mică expoziție în sălile palatului.

Palat eclectic din 1902–1903 în Piața Unirii, sediul Primăriei, cu un turn de aproape 50 m: ceasul lui cântă Marșul lui Iancu, iar de sus se văd acoperișurile centrului.

Clădire secession din 1907–1908, în Piața Unirii din Oradea, cu un pasaj acoperit cu sticlă și un vitraliu cu vulturul negru, din care își ia numele.

Unul dintre cele mai mari parcuri ale Bucureștiului, de aproximativ 85 de hectare, amenajat în anii 1960 în jurul Lacului Titan, cu cinci insule și o biserică de lemn pe mal.

Parcul dendrologic de lângă fosta cetate a Timișoarei, amenajat între 1986 și 1990 pe un plan din 1966: peste 8 hectare cu arbori rari, grădină japoneză, colecție de trandafiri și un fragment de zid al cetății.

Parc istoric amenajat între 1900 și 1906 pe Dealul Filaretului pentru Expoziția Generală Română, cu lac, alee monumentală, Fântâna Zodiacului și Memorialul Eroilor Neamului pe platoul de sus.

Parcul istoric al Clujului, amenajat din 1838 pe malul Someșului Mic, cu lacul Chios, vechiul Casino, foișorul de muzică și o alee centrală între arbori bătrâni; clujenii îi spun Parcul Mare.

Cel mai vechi parc public din Iași, amenajat din 1834 pe dealul Copoului, cu Obeliscul cu lei, Teiul lui Eminescu, busturile junimiștilor și Muzeul „Mihai Eminescu”.

Primul muzeu în aer liber din România, pe dealul Hoia: gospodării, ateliere și instalații țărănești și trei biserici de lemn, adunate pe ~16 hectare într-un sat răsfirat.

Cea mai lungă și mai înaltă creastă de calcar din România, de 25 km, cu Vârful La Om la 2.238 m, Prăpăstiile Zărneștilor, Cabana Curmătura și trasee pentru toate nivelurile.














