492 de rezultate
Primul parc național al României, înființat în 1935 în Munții Retezat: creste de granit peste 2.000 m, Vârful Peleaga (2.509 m) și peste 80 de lacuri glaciare, străbătute de trasee marcate.
Cel mai mare parc al Bucureștiului, pe malul lacului Herăstrău: aproape 190 de hectare cu alei de plimbare, Grădina Japoneză, Aleea Cariatidelor și Insula Trandafirilor.
Rozariul istoric al Timișoarei, amenajat în 1929–1934: rondouri de trandafiri tăiate în gard viu, pergole albe de lemn și un teatru de vară în aer liber, într-un parc de aproape patru hectare.
Trecătoarea prin care DN1A trece din valea Teleajenului în Țara Bârsei, la 1.263 m, sub Munții Ciucaș: drum de munte între Cheia și Săcele și punctul de plecare spre Vârful Ciucaș.
Trecătoarea de ~1.100 m prin care DN17A trece Obcina Mare între Vatra Moldoviței și Sucevița, cu serpentine prin pădure de molid, vederi largi peste Obcinele Bucovinei și monumentul „Palma” al drumarilor.
Trecătoarea prin care DN75 traversează Munții Bihorului la 1.160 m, între Nucet și Arieșeni: satul de vacanță Vârtop, pârtii de schi și trasee spre Groapa Ruginoasă și Piatra Grăitoare.
Peșteră străbătută de un pârâu de munte, la nord de Petroșani, cu un portal de 20 m și o galerie de circa 466 m care se parcurge cap-coadă pe pasarele, sub Cetatea dacică Bănița.
Peșteră neamenajată în Munții Bihorului, lângă Casa de Piatră: un portal uriaș, înalt de zeci de metri, prin care se pierde în subteran pârâul Gârdișoara.
Peșteră sălbatică, neelectrificată, în Munții Aninei, cu peste 6 km de galerii pe trei niveluri, din care 1.750 m se străbat cu cască și frontală, alături de rangerii parcului.
Peșteră cu ghețar în pădurile de pe Valea Galbenei, lângă Padiș, la care ajungi pe jos, pe traseu marcat. Pe la prânz, lumina intră printr-o spărtură din tavan și cade peste gheață.
Peșteră neamenajată din Munții Bihorului, cu gheață la intrare și concrețiuni albe, în care s-a găsit în 1974 o urmă de pas a omului de Neanderthal, veche de cel puțin 62.000 de ani.
Peșteră activă din Munții Trascăului, cu un portal de aproape 40 m în peretele de calcar și un râu subteran cu lacuri și cascade, care se vizitează doar în ture ghidate, în costum de neopren.
Una dintre cele mai vechi peșteri turistice din România, cu un portal de 16 m înălțime, săli largi pe două niveluri și una dintre cele mai mari colonii de lilieci din țară.
Peșteră de peste 10 km săpată de Olteț în calcarele din Cheile Oltețului, cu 800 m de galerie deschisă vizitării și legende despre Zamolxe, la un kilometru de Mănăstirea Polovragi.
Peșteră cu un portal de peste 30 m deschis spre Crișul Repede, în care se intră pe un pod suspendat și unde au trăit oameni încă din neolitic.
