Obiective în România

Piața centrală a Sibiului vechi, de cca 140 pe 90 de metri, închisă de case negustorești cu „ochi” pe acoperișuri, de Palatul Brukenthal, de biserica iezuiților și de Turnul Sfatului.

Piața centrală a Brăilei vechi, de unde pornesc în evantai străzile centrului istoric, cu Ceasul public albastru din 1909, biserica Sfinții Arhangheli, fostă moschee, și statuia lui Traian.

Cea mai veche piață a Timișoarei, cu aproximativ 150 pe 110 metri, amenajată în stil baroc în jurul Domului romano-catolic, al Catedralei Sârbe și al Coloanei Ciumei, între case colorate din secolele XVIII–XX.

Esplanada pietonală a Timișoarei, între Opera din Palatul Culturii și Catedrala Mitropolitană, flancată de palatele de pe Corso și locul unde Timișoara a fost declarată primul oraș liber în decembrie 1989.

Fâșie îngustă de nisip sub o faleză înaltă de pământ, acoperită de vegetație, lângă cel mai vechi far în funcțiune de pe litoralul românesc, cu apă limpede, verde-turcoaz.

Singura poartă medievală păstrată a cetății Brașovului, un turn alb din 1559 cu patru turnulețe și stema orașului; alături, Poarta Șchei, arcul neoclasic din 1827–1828.

Podul feroviar peste brațul Borcea, parte din complexul construit de Anghel Saligny în 1890–1895 între Fetești și Cernavodă; se privește de la distanță, lângă podul nou al A2.

Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, telecabine până aproape de vârf, iar vara trasee prin pădure și panorame spre Brașov.

Clădirea vechii școli din curtea Bisericii Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului, azi muzeu: sala de clasă cu bănci de lemn, replica tiparniței lui Coresi și cărți românești vechi de cinci secole.

Cea mai veche rezervație de zimbri din România, în pădurea Slivuț de lângă Hațeg: aici au ajuns în 1958 primii zimbri aduși din Polonia, iar turma poate fi privită de la gardul țarcului.

Rezervația „Dragoș Vodă”, înființată în 1968 în Parcul Natural Vânători-Neamț: o grădină zoologică mică cu zimbri, cerbi și păsări, la marginea pădurii în care trăiesc zimbri liberi.

Singurele dune marine păstrate pe litoralul românesc, ocrotite din 1939 în curtea Stațiunii Biologice Marine de la Agigea: plante rare de nisip, țestoase de uscat și un traseu tematic gratuit.

Fostă lagună de 98 de hectare între Saturn și Venus, cu stuf, ochiuri de apă și izvoare sulfuroase, unde se opresc lebede, egrete și piciorongi; se privește de pe drumurile din jur.

Stațiunea lipită de Mangalia dinspre nord: hoteluri-turn din anii '70, o plajă aflată în plină lărgire, un sanatoriu balnear public și, în spate, rezervația Mlaștina Hergheliei.

Sinagogă din 1877–1878 pe malul Crișului Repede, cu cupolă largă și interior pictat în stil maur; restaurată și redeschisă în 2015, e azi spațiu cultural.