
Grădină botanică de aproape 13 hectare chiar în Craiova, cu lacuri, o colecție de peste 3.000 de taxoni, alei pentru plimbare și o seră tropicală nouă în lucru.
908 rezultate

Grădină botanică de aproape 13 hectare chiar în Craiova, cu lacuri, o colecție de peste 3.000 de taxoni, alei pentru plimbare și o seră tropicală nouă în lucru.

Cel mai vechi parc public din București, amenajat din 1847 în stil peisager în jurul unui lac, cu alei umbrite, Rotonda Scriitorilor și colțuri de piatră în stil romantic, chiar în centrul orașului.

Grădina zoologică de pe Platoul Cornești, deschisă din 1964 și întinsă azi pe 42 de hectare de pădure, cu elefanți, girafe, gibboni, tigri, lei și urși, cea mai mare din țară ca suprafață.

Domeniu schiabil sub vârful Harghita Mădăraș, cel mai înalt din Munții Harghita: 4,5 km de pârtii prin pădurea de molid, schi de seară și, vara, drumeții spre vârf și via ferrata.

Stațiune montană la circa 1.300 m, pe versantul Munților Harghita, deasupra orașului Miercurea Ciuc: pârtii de schi prin pădurea de molid iarna, mofetă și drumeții pe creastă vara.

Două stațiuni vecine la nord de Mangalia: Jupiter, cu plaja împărțită de diguri în golfuri mici, și Cap Aurora, cu hotelurile în trepte botezate după pietre prețioase.

Cel mai mare lac de baraj natural din România, format după alunecările de teren din 1978–1991 în Munții Stânișoarei, cu trunchiuri de brazi uscați ieșind din apă; se ajunge pe jos, prin pădure.

Lacul cu apă dulce din spatele Mamaiei, lung de 7,5 km, cu baze de sporturi nautice pe malul stațiunii și mica Insulă Ovidiu, legată de legenda poetului roman, în dreptul orașului Ovidiu.

Cel mai întins lac sărat din România, un fost golf al mării lângă Eforie: vara, băi reci cu nămol sapropelic pe malul din Techirghiol, iarna stoluri de păsări rare pe apa care nu îngheață.

Lac de acumulare de 53 ha în Munții Semenic, la 837 m, înconjurat de molizi și fag, chiar lângă Transsemenic; vara e locul de plajă, bărci și campare al Banatului de munte.

Ctitorie a domnitorului Gheorghe Ștefan din 1655–1657: biserică din piatră de talie, în interiorul unei incinte întărite cu turnuri, aproape de Onești; în prezent biserică de parohie.

Mănăstire-cetate de pe un deal din sudul Iașului, ridicată de Gheorghe Duca în 1669–1672, cu o biserică după modelul Trei Ierarhilor, ziduri de incintă și turn-clopotniță la intrare.

Mănăstire de călugări ascunsă într-o poiană de pădure din nordul Dobrogei, cu biserică în trei turle, clopotniță de 30 m și chilii cu balcoane de lemn; adăpostește moaștele martirilor de la Niculițel.

Mănăstire de maici pe dealul Galata din Iași, ctitorită de Petru Șchiopul în anii 1580, cu o biserică din piatră și cărămidă, prima din Moldova cu două turle, și o incintă cu turn-clopotniță de fortăreață.

Cel mai vechi și mai mare așezământ monahal al Moldovei, atestat din 1407, cu biserica Înălțarea Domnului ridicată de Ștefan cel Mare și sfințită în 1497.














