
Parcul Tineretului
Cel mai mare parc din sudul Bucureștiului, amenajat între 1965 și 1974 în jurul unui lac de aproximativ 13 hectare, cu alei lungi, locuri de joacă și Sala Polivalentă.
79 de rezultate

Cel mai mare parc din sudul Bucureștiului, amenajat între 1965 și 1974 în jurul unui lac de aproximativ 13 hectare, cu alei lungi, locuri de joacă și Sala Polivalentă.

Clădirea din Piața Universității, deschisă în 1973 și reabilitată în 2014, cu foaier cu scară elicoidală și sala mare de 940 de locuri; se vede la spectacole și la tururile ghidate prin culise.

Monumentul interbelic de 27 m de la capătul Șoselei Kiseleff, ridicat în memoria Marii Uniri, cu 292 de trepte spre o terasă cu priveliște asupra nordului Bucureștiului.

Biserică ridicată în 1905–1909 de ambasada Rusiei, cu șapte turle în stil rusesc, fațade de cărămidă cu ceramică smălțuită, iconostas aurit și pictură interioară cu icoane de Viktor Vasnețov.

Ultima ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu în București, ridicată în 1705–1707 la marginea Centrului Vechi, cu pridvor pe douăsprezece coloane de piatră, cripta ctitorului și Kilometrul Zero în față.

Biserică ortodoxă de pe Calea Victoriei, între Lipscani și Stavropoleos, reclădită din 1850 pe locul unui lăcaș vechi de peste trei secole, cu pictura lui Gheorghe Tattarescu și moaștele Sfântului Ciprian.

Biserica ridicată în 1654–1658 pe Dealul Mitropoliei, catedrală patriarhală din 1925, cu moaștele Sfântului Dimitrie cel Nou și o clopotniță brâncovenească din 1698.

Singurul han istoric din București care și-a păstrat forma de origine: un pasaj pietonal pavat cu piatră, între Strada Lipscani și Strada Blănari, cu prăvălii, galerii de artă și magazine de antichități.

Han din 1808, ridicat de negustorul și diplomatul Manuc Bei lângă Curtea Veche: clădire monument cu curte interioară și balcoane de lemn, unde s-au purtat negocierile păcii ruso-turce din 1812.

Palatul din 1833–1835 de lângă Piața Universității, una dintre cele mai vechi reședințe aristocratice ale Bucureștiului, găzduiește expoziția permanentă „Timpul Orașului”, despre istoria capitalei.

Muzeul din clădirea neoromânească de pe Șoseaua Kiseleff, desemnat Muzeul European al Anului în 1996, păstrează peste 100.000 de obiecte de artă și civilizație țărănească.

Muzeul de pe Șoseaua Kiseleff strânge dioramele din 1907, scheletul de Deinotherium și peste 2 milioane de piese de zoologie, paleontologie și mineralogie, într-o clădire inaugurată în 1908.

Casa-muzeu a colecționarului Krikor H. Zambaccian, lângă Piața Dorobanților: artă românească de la Grigorescu la Baba, alături de Cézanne, Renoir, Matisse și Picasso, într-o vilă din anii 1940.

Clădirea operei de pe Bulevardul Mihail Kogălniceanu, ridicată în 1953 după planurile lui Octav Doicescu, cu portic cu trei arcade și sală de spectacole în formă de potcoavă.

Sediul Casei de Economii și Consemnațiuni de pe Calea Victoriei, ridicat în 1897–1900 după planurile arhitectului francez Paul Gottereau: fațadă monumentală, cupole la colțuri și o cupolă centrală de sticlă și metal.















Tur audio prin centrul Bucureștiului (audio în engleză)
Tur audio: de la Bucureștiul regal la cel comunist (audio în engleză)
Tur audio prin Bucureștiul comunist (audio în engleză)
Tur audio pe jos pe Calea Victoriei (audio în engleză)
Tur audio prin vechiul cartier evreiesc al Bucureștiului (audio în engleză)
Tur ghidat prin București + Muzeul Satului
Tur gastronomic prin piețele și mahalalele Bucureștiului
Nu sunt în București, ci în împrejurimi — ordonate după distanța de București.