
Vatra Dornei
Stațiune balneoclimaterică veche de peste două secole în Depresiunea Dornelor: izvoare carbogazoase, nămol de turbă, un parc cu veverițe și Cazinoul Băilor, restaurat și redeschis ca muzeu.
În România se schiază în Carpați, de obicei din decembrie până în martie, iar pe pârtiile de la altitudine, în iernile bogate, uneori până în aprilie. Domeniile mari, cu telegondole și zeci de kilometri de pârtii, sunt puține; cele mai multe pârtii sunt mici, administrate de primării sau de firme locale, cu un telescaun ori câteva teleschiuri. Multe depind de zăpada naturală, așa că e bine să verifici înainte de drum dacă instalațiile funcționează.
Pe Valea Prahovei, Sinaia, Bușteni, Azuga și Predeal sunt la câțiva kilometri una de alta, iar Poiana Brașov e deasupra Brașovului. În Valea Jiului se schiază la Straja, Parâng și Pasul Vâlcan, iar în Maramureș la Cavnic, Șuior și Borșa. În Harghita, Harghita Mădăraș și Harghita-Băi sunt stațiuni de munte cu pârtii, iar în Apuseni se schiază la Arieșeni și pe Muntele Băișorii.
Toate stațiunile și domeniile, zonă cu zonă, cu tabelul pârtiilor, nocturnă și zăpadă artificială, le găsești în ghidul pârtiilor de schi din România.
47 de rezultate

Stațiune balneoclimaterică veche de peste două secole în Depresiunea Dornelor: izvoare carbogazoase, nămol de turbă, un parc cu veverițe și Cazinoul Băilor, restaurat și redeschis ca muzeu.

Stațiune balneară veche de peste două secole, în Munții Nemira: izvoare minerale numerotate din care bei gratuit, Cazinoul Art Nouveau din 1894 și pârtia de schi Nemira.

Stațiune balneoclimaterică în defileul Oltului, între Munții Harghita și Bodoc: izvoare de apă minerală carbogazoasă, mofete, un centru wellness cu apă termală și trasee spre Stânca Șoimilor.

Cea mai cunoscută stațiune de schi din România, la peste 1.000 m, sub Postăvaru: 12 pârtii, între ele Bradul, Lupului și Drumul Roșu, telecabine până aproape de vârf și trasee de vară.

Considerată cea mai veche stațiune montană din România, din 1894, în Munții Cindrel: telescaun spre Vârful Oncești, pârtiile Oncești și Dăneasa, Arena Platoș și mormântul lui Noica.

Stațiune de munte la 900 m, în nordul Harghitei, cu izvoare de apă minerală carbogazoasă din care bei gratuit, vile vechi din lemn, peșteri în travertin și un centru balnear nou.

Cel mai înalt oraș din România, la 1.030–1.110 m: iarna pârtiile Clăbucet, Cocoșului și Subteleferic, în restul anului drumeții și sanie de vară.

Stațiune montană la ~1.100 m, într-o poiană cu molizi din Apuseni: Izvorul Minunilor, trasee marcate spre cascadele Văii Iadului și spre Vârful Bihor, zăpadă multă iarna.

Sat de munte al coloniștilor pemi din Munții Semenic, la peste 900 m: pârtii scurte cu teleschi și zăpadă artificială, tiroliană de 700 m și tubing, iar vara, Gărâna Jazz Festival în Poiana Lupului.
Domeniu de schi mic la Văliug, pe malul lacului Gozna, la poalele Semenicului: o pârtie ușoară cu telescaun și una scurtă, dificilă, cu teleschi, ambele cu nocturnă.

Stațiune montană la 1.600 m, la poalele vârfului Păpușa din Munții Parâng, pe Transalpina: domeniu schiabil cu telescaune și teleschiuri, peisaj de pajiști alpine și punct de plecare spre creasta Parângului.

Stațiune montană la poalele Bucegilor, la circa 800 m: parc, cazinou din 1912, telecabină spre Cota 1400 și gondolă spre Cota 2000, pârtii iarna și poteci vara.
Stațiune de pădure la 8 km de Sfântu Gheorghe, cu două pârtii de schi cu teleschi și nocturnă, parc de aventură, centru spa, izvoare carbogazoase și trasee de drumeție.

Stațiune turistică din Munții Apuseni, la izvoarele Arieșului: pârtiile Vârtop I și Vârtop II, cu teleschi și nocturnă, sub pasul Vârtop, plus trasee spre Piatra Grăitoare și vârful Bihor.

Oraș-stațiune pe Valea Prahovei, cu domeniu schiabil pe culmile Sorica și Cazacu: telegondolă din oraș până la 1.539 m, pârtii medii și pentru începători, iar vara trasee de mountain bike.












